o adevarata provocare ...
un joc aparent stupid ... dar care ne poate schimba viata
sub forma de gluma ii provocam pe cei de langa noi sa faca un anumit lucru, pe care am vrea sa il faca, lucru pe care am vrea sa il vedem la cel de langa noi; insa din anumite motive:timiditate, slabiciune,etc...acesta nu il va face decat daca este provocat
toti ar trebui sa vedem viata in roz, sa o luam ca pe o joaca, sa zambim mereu, sa trecem peste limitele noastre aparente...suntem capabili de orice; numai sa vrem!!!Iar uneori pentru a vrea sa facem un lucru, sa obtinem ceva, trebuie sa fim provocati.
"Love me if you dare" este unul dintre cele mai bune si mai captivante filme pe care le-am vazut. Un film frantuzesc, pe care mi l-a recomandat Andrei, si pe care l-am urmarit cu foarte mult drag.
Totul incepe cu o cutie de tabla, un micut carusel- carusel aflat de fapt in sufletul fiecaruia, si care este capabil sa schimbe viata fiecaruia.
Jocul copiilor este un joc super; problema este ca nu rade nimeni.
Trebuie sa fim capabili pentru a putea fii fericiti, pentru a rade, pentru a avea o viata roz.
Voi sunteti capabili sa fiti fericiti?
joi, 13 septembrie 2007
joi, 6 septembrie 2007
toamna
liniste...
bate vantul...
o sa inceapa sa cada frunzele...
sa devina totul ruginiu in jurul nostru; si sa ne intristeze...
ce putem face atata timp cat asta este mersul naturii?...nimic
sau cel putin nimic in acest sens...putem face ceva cu noi, cu sufletele noastre.
Am observat la oamenii din jurul meu ca toamna devin mai tristi, mai lenesi, fara chef, fara viata...iar primavara se trezesc, infloresc la fel ca un ghiocel in lumina soarelui, se lasa incalziti de soare si isi deschid sufletul revenind la viata!
Putem sa ne facem fiecare zi cat mai frumoasa, chiar si ea asa de la natura...ruginie...
Sa invatam sa zambim in fiecare zi, sa ne bucuram de lucruri marunte, sa fim alaturi de cei dragi, si sa ne lasam sufletul deschis si toamna!
bate vantul...
o sa inceapa sa cada frunzele...
sa devina totul ruginiu in jurul nostru; si sa ne intristeze...
ce putem face atata timp cat asta este mersul naturii?...nimic
sau cel putin nimic in acest sens...putem face ceva cu noi, cu sufletele noastre.
Am observat la oamenii din jurul meu ca toamna devin mai tristi, mai lenesi, fara chef, fara viata...iar primavara se trezesc, infloresc la fel ca un ghiocel in lumina soarelui, se lasa incalziti de soare si isi deschid sufletul revenind la viata!
Putem sa ne facem fiecare zi cat mai frumoasa, chiar si ea asa de la natura...ruginie...
Sa invatam sa zambim in fiecare zi, sa ne bucuram de lucruri marunte, sa fim alaturi de cei dragi, si sa ne lasam sufletul deschis si toamna!
-un trandafir-
Nu stiu cine esti,
Nu stiu de unde esti;
Dar nu asta conteaza
Atata timp cat iubesti!
As vrea sa stiu ce gandesti,
As vrea sa stiu ce doresti;
As vrea sa fiu si eu in viata ta
Un trandafir pe care sa-l iubesti!
Nu stiu de unde esti;
Dar nu asta conteaza
Atata timp cat iubesti!
As vrea sa stiu ce gandesti,
As vrea sa stiu ce doresti;
As vrea sa fiu si eu in viata ta
Un trandafir pe care sa-l iubesti!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)