Asus si eu

Ma gandeam zilele trecute sa achizitionez un laptop. Am inceput sa ma uit pe ofertele online si eram mai mult decat fascinata. Nu puteam deloc sa ma decid. Intr-un final, am ales:

Notebook Asus K61IC-JX125D

Pentium Dual-Core T4400 2.2GHz

Este exact pe gustul meu. Simplu, usor(2.6 kg), elegant, perfect pentru a citi bloguri, si nu numai; si pentru a scrie articole, pentru a viziona linistita un film, pentru a ma juca cu pozele... Este un Pentium Dual-Core model T4400, cu o frecventa de 2200 MHz. DDR2 cu o capacitate de 2048 MB. Interfata hard disk : SATA, 320 GB si o viteza de 5400 rpm. Placa video nVidia GeForce GT220M. - Nu sunt eu o fana a jocurilor pe calculator, insa imi place din cand in cand sa-mi aduc aminte de nebunia din anii de facultate a unui NFS sau Michael Schumacher. Are DVD-RW, 4 porturi USB 2.0, microfon, iesire audio, VGA, si camera web de 1.3 Mpixeli. Eu nu vreau mai mult de atat. Iar IT-istul meu spune ca este intr-adevar portabilul care mi se potriveste. Asadar, imi iau laptop. Ce va fi el pentru mine? Sufletul meu...universul meu...Clipa de clipa va fi acolo, langa mine, cu mine, pentru mine...oriunde, oricand. Vom citi articole, carti, vom scrie articole, vom viziona filme, vom edita fotografii...si ne vom juca din cand in cand. si impreuna.... Asus si eu participam la batalia blogurilor. Competitia Blogwars a dat start-ul.

n lectii de viata

lectie dupa lectie -

si eu parca nu invat nimic...

inca o greseala,

si iar una,

si tot asa...

de fiecare data spun:

nu o sa mai fac,

nu o sa mai cred,

nu o sa mai....

si de fiecare data asa este,

pana data viitoare;

...

si totul s-a sfarsit

si nu mai e nimic

...

nu vreau sa fiu judecata;

nu vreau sa fiu condamnata;

este viata mea,

sunt visurile mele,

sunt greselile mele,

sunt deciziile mele;

eu joc, eu dau cu zarul,

eu gresesc, eu platesc, eu merg mai departe;

eu rad, eu plang,

eu ...

intotdeauna eu ...

si de acum, doar eu ...

yesterday

all my troubles seemed so far away

............................................................

Yesterday,

love was such an easy game to play.

Now I need a place to hide away.

Oh, I believe in yesterday.

someday...

will be too late

for lucky 13

R de la ...

rasarit

rabdare

ratiune

reguli

rob

ravas

regrete

Non, je ne regrette rien

R. my lucky 13

afaceri filantropice

"mana intinsa care nu spune o poveste, nu primeste pomana"

Pepe (Gheorghe Dinica) este textierul cersetorilor din Bucuresti. Artistul din el se transforma in mare afacerist pe piata cersetorimii si inventeaza biografii, replici si atitudini. Totul in functie de personalitatea cersetorului sau a clientilor.

Ovidiu ( Mircea Diaconu) este un profesor de liceu, modest, care viseaza sa ajunga scriitor.

Intr-o zi, Ovidiu se indragosteste de Diana, o tanara domnisoara manechin la linia fierbinte; si cum salariul de profesor nu ii ajunge pentru iesirile in oras, in cluburi etc. cu aceasta, intra in mafia cersetorilor.

Pentru aceasta, Ovidiu joaca seara de seara alaturi de Miruna (Mara Nicolescu) comedia tragica a unui cuplu care aniverseaza 10 ani de casatorie la un restaurant elegant, si care in final nu are cu ce plati nota.

Toate celelalte cupluri din restaurant le sar in ajutor celor doi, cu banuti pentru a achita nota si nu numai.

Un film interesant, natural, si cat se poate de real, din pacate. Memorabil. Trist.

Filantropica

"de retinut minte!"

"nu vorbi din scaun"

"mai taci cu tusea aia si tu"

"un roman de mare intindere"

"ce sunt eu: moara hodorogita pentru voi?"

"vino la scoala si infige-te la ascultare"

"baga picioarele-n banca"

"o pagina de hartie"

"te imbogatesti intelectualiceste"

" clar si categoric"

"abia ne pierdem limba-n gura"

"termina de discutie"

"5 mare teme"

"n-ai dreptul la scaun"

"vorbesti stand in scaun"

"astazi este luni si este gramatica"

"te duci dupa sticla"

"cine deranjeaza continua"

"prezenteaza-te aicea"

"20,24,22"

"scoate-ti guma si scuip-o acolo"

"cele mai principale"

"scrieti-l intai in banca"

"rupe-o creta aia"

"sa mesteci din guma"

"cine vrea ultima fraza?"

"notati din nou, deci repet"

"textura textului"

"Eugen Barbu a scris Groapa si nici pe aia nu a scris-o el."

...

facand curat prin niste documente, am gasit o hartiuta ingalbenita de vreme; impaturita;

o despachetez usor, sa nu se rupa, si ...ce surpriza placuta...

In liceu, prin clasa a X-a - XI-a, Dna Diriginta a intrat intr-un scurt concediu de studii. In tot acest timp, orele dansei au fost tinute de o fosta profesoara a liceului.

Noi eram suparati, derutati, ne simteam tradati...iar aceasta noua-veche profesoara a ajuns sa fie pionul jocurilor noastre. Jocuri nu din cele mai infantile si inocente, de cele mai multe ori.

Hartiuta mea ingalbenita si impachetata avea notate cateva din replicile acestei profesoare, din timpul orelor. Memorabila este cea cu "de retinut minte". :)

Noi o iubeam, ea ne simpatiza maxim, si uite asa s-a inchegat o frumoasa relatie profesor -elevi.

mi manca

VOI SPERANZE CHE SPERAI,

SORRISI E PIANTI MEI.

PROMESSE DI ALLEGRIA

E SOGNI IN CUI VOLAI.

VENTO SOFFIERA,

LA PIOGGIA PIOVERA,

LA NEBBIA VELERA,

IL SOLE PICCHIERA.

ED IL RICORDO.

IL RICORDO DI TE

NON PASSA MAI.