"sa fac dragoste cu ploaia,
sa fac dragoste cu vantul,
sa fac dragoste cu cerul,
sa ma-ntind pe tot pamantul..."
(vama)
e o traire extraordinara...
sa stai intins pe iarba,
sa simti ca toata lumea este a ta,
sa visezi cu ochii deschisi,
sa simti linistea,
iubirea,
viata,
libertatea,
dorul,
infinitul...
4 comentarii:
cata pasiune, cata sensibilitate,,,m,au trecut fiorii ;))
Ce-i drept, m-ai sensibilizat chiar si pe mine, provocindu-ma la urmatoarele comentarii:
"sa fac dragoste cu ploaia"
Asa-i normal, doar nu cu desertul, uscat si frigid.
"sa fac dragoste cu vantul"
deh, mai sint si accidente, stii tu, in anumite situatii de relaxare maxima, vinturile pot provoca dragostea, facind-o sa dispara.
"sa fac dragoste cu cerul"
ce-i drept, prin preajma punctului "G", se pot auzi tot felul de invocari gen: :Dumnezeuleee & co
"sa ma-ntind pe tot pamantul..."
e aici nu ma bag; cu cine si citi, e optiunea fiecareia...
barbatii astia, numa l s.. se gandesc,,is profund dezamagita,, :P
Sint in masura sa te contrazic?
NU!
Daga mea MOMO,hai sa incercam o teoretizare a dialogului intre doua persoane de sex opus.
Una dintre cele persoane (in speta EL), se gindescte, ca orice barbat normal, la SEX.
EA vrea norisori albi si pufosi pre cer, iarba verde, peisaje cu frunze in culori tomnatice, deci un ambient cit se poate de romantic.
El, constrins de imprejurari si hormoni, pentru a cistiga teren in realizarea scopului propus de nasturii (ce-s gata sa plesneasca) de la prohab, purcede intr-a poetiza cam cinci ore FIX pe ceas.
Ea (in ginduri ascunse prin nesimtita de pudoare): asta ori e impotent, ori virgin!
Trimiteți un comentariu