Ca in fiecare dimineata, si astazi am deschis mail-ul sa citesc, printre altele, articolul empower. Prima propozitie te baga direct in actiune. Nu am putut sa ma abtin sa nu public povestioara din articol.
“A fost odata o femeie pe care o parasise iubitul. Luni intregi ea a plans, a suferit, s-a infuriat, a analizat si ras-analizat de ce si cum s-a intamplat asta, fara sa ajunga la nicio concluzie. Tristetea si sentimentele contradictorii o copleseau, dar intr-o seara a hotarat ca a suferit de ajuns si a aruncat la gunoi fotografia inramata a fostului iubit, pe care o tinea pe noptiera.Dimineata insa, cand s-a trezit, fotografia era la loc pe noptiera. Gandindu-se ca cineva din casa ii jucase o festa, a luat fotografia, a coborat scarile si a aruncat-o la ghena din spatele blocului. Dar a doua zi dimineata, ce sa vezi? Fotografia era tot pe noptiera. Livida de furie, s-a urcat in masina, a condus pana la marginea orasului si a aruncat fotografia la groapa de gunoi. Dar vai! Dimineata iar s-a trezit la loc cu portretul inramat langa pat.Gandindu-se deja ca a cazut prada unei conspiratii menite sa o aduca in pragul nebuniei, femeia a angajat un detectiv particular care sa pandeasca si sa vada cine ii tot aduce fotografia inapoi pe noptiera. Apoi a condus din nou la marginea orasului si a aruncat fotografia la groapa de gunoi.Dimineara, oroare! Fotografia trona pe noptiera.Femeia l-a sunat imediat pe detectiv si l-a intrebat cine este autorul acestei farse grosolane. La care, detectivul, cam incurcat, i-a raspuns: “Dumneavoastra, doamna, v-ati trezit in toiul noptii si v-ati dus sa recuperati fotografia din gunoi”.
Concluzia acestei povesti de semi-groaza? Ca sa poti scapa de ceva care te bantuie, nu trebuie sa scapi de acel ceva din exteriorul tau, ci de partea din tine care se agata de acel ceva."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu