“De ce sunt oamenii tristi?
Sunt prizonieri in povestea lor personala.
Toata lumea crede ca obiectul vietii acesteia este sa urmeze un plan. Nimeni nu se intreaba daca acest plan e al lui sau a fost creat de altcineva. Strang experiente, amintiri, lucruri, idei ale altora şi asta e mai mult decat pot duce. Dar isi uita propriile vise”
(P.Coelho)
Un comentariu:
Nimeni nu-si uita propriile planuri. Doar ca la un moment dat, toate planurile ajung paralele, cu indivizii lor creatori cu tot.
Trimiteți un comentariu