duminică, 17 februarie 2013
Fata de hartie
"Fata de hartie" de Guillaume Musso
O poveste pentru cei care au cunoscut iubirea, o mai traiesc si astazi sau spera sa o intalneasca maine, dupa cum spune chiar autorul.
Tom Boyd este un scriitor aflat in topul vanzarilor si urmeaza sa scrie al treilea roman al trilogiei sale.
De curand, Tom s-a despartit de Aurore, o pianista celebra, si cazut in depresie se lupta acum cu viata. Este lipsit de inspiratie si de orice chef de a mai scrie.
Milo si Carole sunt cei doi buni prieteni ai lui Tom si nu il pot lasa asa. Ii sunt alaturi si il ajuta sa treaca peste aceasta depresie, sa se ridice si sa scrie din nou, vor sa-l vada din nou fericit.
Billie Donelly este un personaj secundar din romanele scriitorului Tom Boyd. O fata atragatoare care lucra ca infirmiera intr-un spital public din Boston.
Intr-o zi a cazut din carte, a cazut din povestea lui Tom.
A cazut datorita unui defect de imprimare a editurii. Din cele 500 de pagini ale romanului, doar jumatate erau tiparite. Astfel ca povestea se oprea brusc la mijlocul paginii 266, cu o fraza neterminata. Fraza facea referire la Billie: " - Te implor, striga ea cazand ...." Si a cazut.... intr-o noapte, complet dezbracata, la Tom in apartament.
Billie si Tom fac un pact. Tom trebuie sa scrie al treilea volum, conform unor conditii impuse de Billie, iar Billie in schimb il ajuta sa o recucereasca pe Aurore si sa fie din nou impreuna cu ea. Cei doi pleaca spre Mexic, acolo unde se afla pianista cu noul ei prieten, astfel incepe aventura fetei de hartie.
Datorita sentimentelor pe care le are pentru Billie, Tom incepe sa scrie noul roman. Numai cand primii cititori vor descoperi ultima parte a trilogiei, lumea imaginara va prinde contur si Billie va disparea din lumea reala pentru a-si relua viata in fictiune.
Finalul este imprevizil. Fictiune, fictiune, dar oare chiar poate un personaj de poveste sa cada din poveste in lumea reala si sa traiasca alaturi de scriitor, de creatorul sau??
Mi-a placut mult faptul ca la inceputul fiecarui capitol era scris un citat, un fel de motto, spre exemplu:
"Iubirea e ca mercurul in mana. Tine-o deschisa si iti va ramane in palma; strange-ti pumnul si iti va curge printre degete." Dorothy Parker
"Destinul e cel care imparte cartile, dar noi suntem cei care le jucam." Randy Pausch
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
23 de comentarii:
frumos, ma bucur ca ai citit si recenzat. opera-si traieste viata prin tripartitia ei: autor, public, opera desine statatoare!
zile faine si pomi de plantat! :)
Am citit si eu cartea si in primele 5 minute dupa ce am terminat-o, am fost nervoasa din cauza finalului. Dupa cele 5 minute, mi-am dat seama ca am iubit cartea tocmai datorita finalului. Asa am devenit fan Guillaume Musso :))
Initiativa de a planta un copac mi se pare foarte frumoasa.
este a doua recenzie pe care o citesc si sunt deja convinsa ca trebuie trecuta pe lista de lecturat
spor la plantat cat mai multi copacei :)
si eu tot cu o recenzie la cartea asta am inceput campania:) spor la adunat comentarii!
Eu am inceput campania cu o recenzie la o alta cartea a lui Musso, "Ce-as fi eu fara tine?". Mi-a placut stilul lui de a scrie si din ce povestesti tu aici imi doresc sa mai citesc carti scrise de el. :)
am trecut-o pe lista ! :)
Minunata carte, minunata poveste! Datorita acestei carti, am devenit fan G.Musso :X Iti recomand si celelalte carti ale scriitorului, iti vor placea cu siguranta!
o idee extrem de amuzanta, iar povestea merita urmarita, mai ales ca sper sa se termine bine :)
Voi trece si eu aceasta carte pe lista mea. Mi se pare una interesanta. Frumoase citatele selectate! Imi plac cartile care au capitole ce se deschid cu citate.
Mi-a placut mult, cred că ar putea fi o carte și pe placul celor care gustă romane de dragoste și al celor care le preferă pe cele de acțiune și cu siguranță este o carte pentru cititorul amator de romane fantastice. Se citește ușor și repede. Mi-a plăcut în mod special ideea că o carte începe să existe abia în momentul în care este citită de cineva. Personajul principal susține că are multe manuscrise începute în dulap însă dacă nu le-a citit nimeni e ca și cum acestea n-ar exista. Lucrul acesta scoate în evidență ce rol important are cititorul în arta scrierii și cum fără cititor n-ar mai putea exista scriitor și nici carte.
O am si ma asteapta in biblioteca, abia astept s-o citesc. Mi-am dorit-o de anul trecut, de la primul valluntar ;)
Am auzit de cartea asta, am vrut s-o fac cadou cuiva. Pare interesanta. Recenzia ta cred ca ma va face s-o cumpar :)
Nu am citit inca aceasta carte dar presimt ca e pe lista :)
o trec și eu pe listă, firește! :D
Frumoase citate. Mult spor la plantat copacei :)
Suna interesant. Mult spor la plantat, Raluca.
Frumos Raluca, fa-te auzita :) :) si spor la plantat!
Multumesc frumos tuturor pentru comentarii; va astept comentariile si la a doua recenzie din campanie.
@anonim: nu stiu daca se va lua in calcul pentru plantat copacei un comentariu anonim, dar multumesc pentru comentariu si te mai astept pe blogul meu.
Mi se pare foarte interesant - materializarea personajului:D mai ales ma face sa imi doresc sa citesc cartea
Spor la plantat copaci
cred ca multe personaje "cad" din carti, in sufletele cititorilor. foarte frumos ales acest subiect :)
Cred ca macar pentru cate un moment, fiecare personaj bine creionat al unei carti cade in casa scriitorului, se contopeste cu el, traieste alaturi de el.
raceala mi-a luat si mintile, dar ma bucur sa pot da o mana de ajutor.
Trimiteți un comentariu