miercuri, 30 aprilie 2008

Motel Capela - Rm. Valcea

amintiri, amintiri, dulci amintiri...


- si nu va ganditi la prostii -


in copilarie sunt anumite locuri care iti plac enorm de mult, locuri in care te simti mai bine decat acasa, locuri care iti raman in suflet si pe care peste ani ai da orice sa le revezi si sa retraiesti acele momente, acel sentiment de odinioara


si ... atunci cand reusesti sa ajungi din nou in acele locuri, nu doar ca observi atat de multe schimbari, dar realizezi ca iubesti acele locuri doar pentru ceea ce reprezinta ele in sufletul tau, doar pentru sentimentul placut pe care ti-l ofera, doar pentru clipele frumoase petrecute acolo odata si pe care simti cum le retraiesti, ceva gen "madlena cucernica si senzuala" a lui Marcel Proust(daca a citit cineva "In cautarea timpului pierdut" si stie despre ce vorbesc)...insa atat!
poate daca ai vedea pentru prima oara acele locuri acum, nu ar mai intra acolo in sufletul tau, nu le-ai mai indragi atat, pentru ca ele practic nu sunt atat de deosebite incat sa-ti capteze intreaga atentie si sa te faca sa le iubesti;
insa ceea ce reprezinta ele pentru tine vei iubi mereu, si de cate ori vei avea ocazia sa le revezi, vei retrai sentimente si emotii atat de puternice, acele emotii capabile sa schimbe o lume intreaga, sa iti dea puterea si iubirea care iti lipsesc si sa iti redea visele si dorinta de a visa mai departe
am fost de cateva ori in copilarie la motel "capela" - din valcea cu tata(el in interes de serviciu, eu in vacanta) si este unul din putinele locuri din tara care mi-au ramas in suflet si care imi provoaca emotii puternice ori de cate ori aud vorbindu-se de acele locuri sau ajung pe acolo, sau vad poze, ca si Clujul, Dejul, statiunea Fantanele-Belis

marți, 29 aprilie 2008

"despre lucrurile simple"

Orice dorinta se poate indeplini, chiar daca tu nu esti in stare sa faci ceva in acest sens, de cele mai multe ori.
Mi-am dorit foarte mult sa citesc cartea Mihaelei Radulescu - "Despre lucrurile simple"..
si iata ca astazi am citit cartea.
O carte interesanta, motivanta, sincera, puternica. Cartea in sine are o personalitate puternica, ca si autoarea, are puterea de a-si influenta cititoarele. Iti da incredere in tine, ca femeie, si nu o poti lasa din mana pana nu ajungi sa citesti finalul.
Capitolul "scrisoare din armata" arata o emotie cumplita in fata realitatii crude, in fata iubirii adevarate, in fata sentimentului de "dor" si a dorintei de a evada si a trai in bratele persoanei iubite fara a mai conta altceva in jurul tau.
Capitolul "la naiba cu prejudecatile" relateaza o poveste frumoasa Alex - Ingrid, in care tot ce conteaza este inima si ceea ce iti dicteaza ea.

"Despre lucrurile simple" este o carte care iti da puterea de a lupta mai departe, de a realiza ca lucrurile simple sunt cele care conteaza cel mai mult, fie ca dor sau ne bucura.
In carte am gasit raspunsul la intrebarea "cum trebuie sa fie barbatul ideal?"
Pentru fiecare din noi EL este altfel, insa un lucru e sigur: vei stii ca este EL "daca lacrima ta se poate prelinge pe obrazul lui".


vineri, 18 aprilie 2008

preocupat cu gura ta - smiley

" multi spun ca sunt perfect,
dar am nevoie de tine caci altfel sunt defect;
...
multi spun ca sunt frumos,
dar fara dragostea ta pot spune ca-s hidos;
multi cred ca sunt genial,
dar fara tine sunt doar un tip banal"

interesanta melodia, frumoasa, antrenanta...
si totusi...
de ce nu putem fi noi?, asa cum suntem noi,
geniali sau banali, perfecti sau cu ceva defecte...
noi insine,
chiar daca nu avem o anumita persoana langa noi care sa ne faca sa ne simtim cei mai frumosi, cei mai perfecti, cei mai geniali oameni...
fiecare este unic in felul lui, fiecare are frumusetea lui, fiecare are genialitatea lui, fiecare este perfect intr-un anumit domeniu, intr-o anume situatie
e adevarat, avem nevoie de cineva care sa ne dea incredere in noi sa ne simtim ceea ce suntem, insa de ce intotdeauna avem nevoie de acel cineva pe care nu il putem avea defapt?
de ce nu putem gasi in persoanele care ne doresc, acea persoana care sa ne faca sa ne simtim noi, acea persoana cu care sa putem sa radem sau sa plangem, acea persoana cu care sa ne simtim in siguranta; acea persoana de care sa ne fie dor atunci cand ne gandim la ea, acea persoana alaturi de care sa putem sta o viata intreaga...
de ce exista intrebarea "de ce?"
daca reusim sa aratam celor din jur ca suntem geniali fara dragostea anumitei persoane, reusim sa aratam celor din jur ca suntem frumosi chiar daca persoana x nu este langa noi...reusim oare si sa gasim acel suflet care sa ne inteleaga si alaturi de care sa fim fericiti?

joi, 17 aprilie 2008

matricea identitatii proprii

Am fost saptamana trecuta la un workshop pe tema :"personal branding" organizat de aser si sustinut de Bogdan Gheorghe de la Boom TV. Interesant, chiar interesant in mare parte, desi ma asteptam la un alt stil.

Dintre ceea ce am "invatat" acolo, matricea identitatii personale mi-a atras atentia in mod special. Ai 6 intrebari la care trebuie sa raspunzi printr-un simbol(animal, planta) ce consideri ca te caracterizeaza!

1. Nucleul tau!
Ce vrei sa fii si stii ca vei fi intotdeauna?

2. Potentialul tau!
Ce ti-ai dori sa fii si speri ca vei reusi sa fii?

3. Delimitarea ta!
Ce nu ti-ai dori niciodata sa fii si stii ca nici nu vei fi?

4. Limitarile tale!
Ce ti-ai dori sa fii si crezi ca nu vei reusi niciodata sa devii?(ce amani, ce dorinte iti raman neindeplinite)

5. Slabiciunile tale!
Ce nu ai vrea sa fii si te temi ca totusi ai putea deveni?

6. Umbra ta!
Ce ti-ai dori sa nu fii si stii ca totusi vei fi intotdeauna?

ganditi-va si voi la asta...

duminică, 13 aprilie 2008

dezamagire

uneori ne punem speranta in ceva, ceva care nu depinde doar de persoana noastra, si iesim dezamagiti...meritam oare asta? si atatea ?
spunem ca nu mai putem duce, nu mai lasam pe nimeni sa ne dazamageasca, dar uitam atat de repede si gresim din nou, si ne lasam afectati de o alta dezamagire, si inca una, si uitam numarul lor pana la urma...si aflam intr-un final ca putem trece prin mult mai multe decat credeam vreodata
invatam ceva din toate greutatile astea,
insa in momentele critice uitam ce am invatat pana atunci si tot ajungem sa gresim si sa devenim prada dezamagirii din nou, din nou, din nou...
vor sfarsi oare undeva???

joi, 10 aprilie 2008

am invatat...invatati si voi...

"Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris,
sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.

Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca.
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
:((
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil,
a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit. "

Octavian Paler

miercuri, 9 aprilie 2008

in singuratate...

"caci in singuratate totul imi pare /
ca un vis ce-a fost demult/
visul acesta nu vreau si nu pot sa-l ascult;/

caci in singuratate dragostea moare, /
visul noptii moare acum; /
drumul spre tine este aievea pierdut/
....

ploaia rece, /
e ca zambetul tau luminos/
si ceata de ieri ,/
se ascunde de un gand obosit/"

(laura stoica)

cati dintre voi v-ati simtit cel putin odata in viata singuri?
si cati dintre voi a-ti reusit sa treceti peste acele momente triste si nefericite?
cati dintre voi resimtiti si astazi singuratea?
cati dintre voi au avut puterea sa priveasca inainte, sa-si continue drumul, sa nu asculte aceasta singuratate(cum spune cantecul) si sa gaseasca in cel de langa el caldura si dragostea de care are nevoie?
intotdeauna ne dorim mai mult si mai mult, si plecam mai departe si poate ca trecem pe langa acea persoana care ne poate face fericiti asa cum ne dorim si nici macar nu ne dam seama de acest lucru...
cum putem fi atat de puternici si siguri pe noi, intr-atat de siguri incat sa riscam tot ceea ce avem pentru ceva ce ne place si visam sa avem?
stim oare vreodata ceea ce este bine sa facem si ce nu este bine? putem oare stii ce trebuie sa facem ca sa obtinem fericirea pe care ne-o dorim? cum putem sa ne dam seama ce persoane sa pastram alaturi de noi in viata pentru ca acestea ne vor aduce fericirea? ... eu cred ca putem doar sa riscam, sa incercam sa facem doar ceea ce ne spune sufletul, sa nu ascultam in stanga si in dreapta...sa nu uitam de ceea ce ne dorim si sa facem doar ceea ce consideram ca este drept pentru a obtine implinirea dorintelor mult visate...
concluzie: sa nu uitam ceea ce ne dorim, sa nu uitam sa luptam pentru aceasta si sa nu uitam ca niciodata nu suntem singuri in viata, intotdeauna exista cineva care sufera pentru noi cand ne vede plangand, care se bucura alaturi de noi atunci cand ne vede zambind, care stie sa ne iubeasca si sa ne faca fericiti; tot ce trebuie sa facem noi este sa ne uitam bine in jurul nostru si sa realizam cine este aceasta persoana!

marți, 8 aprilie 2008

07..

cat de mult te poate bucura un telefon...nu am crezut niciodata ca poti sa ai o asemenea stare euforica de la un simplu telefon, care practic nu iti spune ceva deosebit, insa pentru tine acel telefon este ceva deosebit cu totul...
nu mai conteaza nimic din tot ce se intampla in jurul tau, ce gandesc sau ce iti spun cei din jur, nu mai vezi partea urata a vietii, esti bucuros si impacat cu tine, iar ceea ce simti tu si ceea ce vrei sa faci este cel mai important lucru de pe Planeta...
nu ar fi frumos ca in fiecare dimineata sa ne trezim cu un astfel de telefon...sau macar un sms...care sa te faca sa plutesti intreaga zi, sa nu mai existe griji si probleme pentru tine, totul sa se rezolve de la sine, iar tu doar sa traiesti, sa simti, sa te bucuri de viata si de ceea ce ai si de cine ai alaturi...