Let's make better mistakes tomorrow!

miercuri, 1 februarie 2012

Marea inghetata


vreau la mare...
trebuie sa fie superb acum...Marea Neagra inghetata....

imagini romanialibera.ro

marți, 31 ianuarie 2012

calcul pentru marire de salariu

(de prin mail-uri adunate)

Dupa multi ani de serviciu, un om realizeaza ca nu a fost promovat, nu a fost transferat, nu i s-a marit salariul, nu i s-au dat prime, iar compania nu face nimic in acest sens.
Omul s-a decis ca intr-o dimineata sa mearga la managerul direct. Dupa schimbul de amabilitati a inceput sa-i mentioneze sefului observatiile sale.
Seful, uitandu-se la el, a ras si l-a rugat sa ia loc spunand:
- Prietene, dar tu nu ai lucrat in compania asta nici macar o zi!
Omul a fost surprins sa auda aceasta, dar seful a continuat sa explice.
- Cate zile sunt intr-un an?
- 365 de zile, iar o data la 4 ani sunt 366 de zile.
- Cate ore are o zi?
- 24 de ore.
- Cate ore muncesti pe zi?
- 8 ore/zi (08.00-16.00)
- Asa, deci cat la suta dintr-o zi muncesti?
Angajatul face calculele si zice:
- 8h/24h = 1/3 zi , adica 33,3%
- Foarte bine, deci cat reprezinta 1/3 dintr-un an?
- 122. (1/3*366 zile= 122 zile).
- Vii la lucru in weekend-uri?
- Nu, Dle.
- Cate zile de weekend sunt intr-un an?
- 52 de Sambete si 52 Duminici, in total 104 zile de weekend.
- Merci. Daca eliminam din cele 122 de zile cele 104 zile de weekend, cate raman?
- 18 zile.
- Ok. De obicei, in fiecare an ai circa 3 saptamani de concediu de odihna. Acum, elimina cele 15 zile din cele 18 zile ramase. Cate zile mai raman?
- 3 zile.
- Lucrezi de Anul Nou, Paste si Craciun?
- Nu, Dle.
- Bun, elimina cele 3 zile de sarbatoare din cele ramase. Cate zile mai raman?
- Niciuna, dle.
- Pai...ce mai doresti?
- Am inteles, dle. Va multumesc, dle. pentru toti banii pe care mi oferiti. Imi pare rau ca am incercat sa fur de la companie.

luni, 30 ianuarie 2012

160 de ani de la nasterea lui Ion Luca Caragiale

Alaturi de Mihai Eminescu, Ion Creanga si Ioan Slavici, I.L.Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii romane.

Dintre scriitorii care au cultivat schita(Emil Garleanu, Gala Galaction, A. Bratescu-Voinesti), I.L.Caragiale are meritul de a fi ilustrat cel mai bine specia literara raspectiva. Laitmotivul schitelor sale este fixat de Garabet Ibraileanu: "Acest lucru este ridicolul ce rezulta din spoiala de civilizatie, din contrastul dintre pretentie si realitate, din amestecul de civilizatie si barbarie, amestec manifestat in idei, simtiri, in purtari si inj limbaj."

Schita "D-l Goe..."

Schita "D-l Goe..." a fost publicata in ziarul "Universul" si inclusa in volumul "Momente"(1901), volum pe care un contemporan al scriitorului l-a supranumit "Monumente".
Titlul D-l Goe... are caracter ironic, intrucat Goe nu-si onoreaza atributul de "domn" nici prin comportament, nici prin varsta. Punctele de suspensie tin locul parerii scriitorului despre eroul sau.
"D-l Goe..." face parte, prin tematica, dintre schitele care satirizeaza moravurile de familie in ceea ce inseamna educatia copiilor, contrastul dintre aparenta si realitate.

*

- povestire cu momentele subiectului -

In expozitiune autorul prezinta locul, timpul si personajele. "Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta" familia promite tanarului Goe sa-l duca de 10 mai la Bucuresti. In dimineata zilei cu pricina, familia astepta "pe peronul din Urbea X" sosirea trenului catre Bucuresti, pentru a asista "la o sarbatoare nationala asa de importanta". Goe, gatit intr-un frumos costum de marinar, este impacientat si "cu un ton de comanda cere sa vina trenul". Mam-mare, mamita si tanti Mita sunt incantate de comportamentul baiatului si nu se simt jignite cand in urma unei "discutii filologice" sunt apostrofate cu "Sunteti proaste".
Sosirea trenului declanseaza intriga. Desi "trenul este plin" prin bunavointa unor tineri doamnele isi gasesc locuri intr-un "cupeu", iar Goe ramane pe coridor cu "barbatii".

In desfasurarea actiunii sunt prezentate intamplarile prin care eroul va fi caracterizat indirect. "Puisorul" vrea sa scoata capul pe fereastra, desi este atentionat de un tanar binevoitor ca acest lucru este interzis. Baiatul raspunde cu obraznicie, apostrofandu-l "Ce treaba ai tu, uratule?", iar apoi ostentativ scoate capul pe fereastra, pierzandu-si palaria suflata de vant. Pe un ton imperativ Goe cere sa se opreasca trenul. Intre timp soseste si controlorul, care obliga familia sa plateasca inca un bilet si o amenda de 7 lei si 50 de bani. In timpul controverselor cu functionarul de la CFR "Goe isi pierde un moment centru de gravitate si se reazama in nas de clanta usii de la cupeu". In loc sa fie pedepsit, "puisorul cel simtitor" este recompensat cu "ciucalata".
Peste putin timp, "damele" observa ca "copilul a disparut" si-l descopera in "compartimentul unde nu intra decat o persoana". Dupa multa tevatura, conductorul il elibereaza pe Goe, iar mam-mare asezata "pe un geamantan strain" ramane pe culoar sa-l pazeasca pe puisor.

"Pe la mijlocul kilometrului 24", cand trenul circula cu mare viteza, Goe se urca pe geamantan si trage semnalul de alarma. Acesta este punctul culminant. Vinovatul nu poate fi pedepsit pentru ca "mam-mare doarme in fundul cupeului cu puisorul in brate".

Deznodamantul. Trenul soseste in Bucuresti cu o intarziere de cateva minute, iar Goe si protectoarele sale se suie in trasura, comandand "La bulivar, birjar! La bulivar...".

- caracterizarea lui Goe -

Eroul principal al schitei "D-l Goe..." este tanarul Goe, un copil lenes, rasfatat, obraznic si prost crescut. Portretul fizic al tanarului Goe este realizat sumar. Goe este prezentat direct, este un copil de varsta scolara, inbracat intr-un minunat costum de marinar, cu inscriptia "Le formidable".
Portretul moral este realizat indirect, prin actiunile, gandurile, faptele si dialogul purtat cu cei din jur. Goe este incult, dar cu pretentii (marinel).
In loc sa fie pedepsit pentru esecul scolar, Goe este rasplatit cu o excursie la Bucuresti de 10 mai. Goe este lipsit de vointa si putere de munca, necesare pentru promovarea anului scolar.
Felul in care este prezentata purtarea celor trei eroine (mam-mare, mamitica, si tanti Mita) evidentiaza intentia lui Caragiale de a surprinde contrastul dintre ceea ce vrea sa para aceasta familie (educata, cinstita si cu un limbaj ales), si ceea ce este ea in realitate (inculta si cu un limbaj de mahala).
Inca de pe peron, tanarul Goe vorbeste urat cu mama, bunica si matusa lui; nu este capabil sa-si arate respectul fata de adulti. Lipsit de bun simt el crede ca i se cuvine totul si ca poate face orice.
La fel de urat vorbeste si cu necunoscutul din tren, care-l sfatuieste sa nu scoata capul pe geam. Vorbele tanarului sunt insotite de gesturi necuviincioase: "se stramba la uratul", "bate din picior", zbiara, se urca pe un geamantan strain si trage semnalul de alarma. Se incuie in "compartimentul pentru o singura persoana" si reactioneaza inj general nepotrivit pentru varsta pe care o are. In acelasi spirit, el comanda sa vina trenul sau sa se opreasca, cerinte noptrivite si ele cu varsta personajului.
Prin comportamentul sau Goe este un personaj simbol, tipul copilului rasfatat de generatii diferite de adulti din familie (mama, matusa si bunica). El este victima unui mod gresit de educatie.

*

Schita este o specie a genului epic in proza, de dimensiuni reduse, cu o actiune lineara, personaje putine si sumar caracterizate.
In schita "D-l Goe..." actiunea are un singur fir epic: o calatorie cu trenul la Bucuresti. Ea este concentrata - cateva ore in dimineata zilei de 10 mai, accentul cazand pe desfasurarea actiunii si pe punctul culminant.
Modurile de expunere folosite sunt naratiunea, dar mai ales dialogul, care transforma schita intr-o derulare de secvente aproape cinematografice.
Caracterizarea personajelor se face direct de autor si indirect prin gestica si limbaj. Portretul fizic al lui Goe se refera la imbracamintea care oglindeste starea sociala a familiei sale. Tanarul Goe poarta un frumos costum de marinar si palarie de paie cu inscriptia pe panglica "Le Formidable". Eroul apare ca un produs al societatii burgheze, contemporane lui Caragiale, un prototip de infumurare, prostie si obraznicie. Desi Goe este personajul principal, ironia scriitorului se indreapta mai ales spre celelalte personaje: mam-mare, mamitica si tanti Mita, "protectoarele" vinovate de comportamentul copilului. Prin caracterizarea adultilor, autorul urmareste a releva ignoranta si superficialitatea burgheziei romane de la inceputul secolului XX.

I.L.Caragiale s-a bucurat de aprecierea contemporanilor sai si de a urmasilor, fiind considerat un clasic, pentru ca stapaneste arta cuvantului prin armonii lingvisticeperfecte.


vineri, 27 ianuarie 2012

vineri

Bucura-te de fiecare zi, caci intotdeauna va aparea un imbecil sa ti-o strice.


joi, 26 ianuarie 2012

cum sa cuceresti femeile

de Woody Allen


- secretul e sa fii tu insuti -


Creierul este al doilea organ favorit al meu.


Sunt un amant atat de bun, pentru ca exersez mult cand sunt singur.


- Citesc in ochii tai ca ma doresti, ca vrei sa te casatoresti cu mine...
- Dra, sunteti analfabeta?


Care este cea mai inteligenta persoana? Turistul.


Sexul intre un barbat si o femeie este minunat, cu conditia sa-ti faci loc intre barbatul si femeia potrivita.


Imi place ploaia pentru ca spala amintirile de pe trotoarul vietii.


1989

*

1989

Inca din martie 1989, postul de radio BBC a publicat o scrisoare deschisa semnata de sase foste personalitati ale P.C.R. care criticau politica regimului si propuneau o democratizare in spiritul reformelor gorbacioviste. In aceeasi luna, ziarul Liberation a publicat un interviu cu poetul Mircea Dinescu, continand aprecieri asemanatoare. Replica lui Nicolae Ceausescu (26 ianuarie 1918 - 25 decembrie 1989) nu a intarziat sa apara. La Congresul al XIV-lea al P.C.R. din noiembrie 1989, el a acuzat violent pretinsul complot al marilor puteri, U.R.S.S. si S.U.A., impotriva statelor mici. Totodata a anuntat ca Romania va continua construirea socialismului pe baza valorilor marxist-leniniste.

Timisoara

Revolutia anticomunista a inceput la Timisoara pe 16 decembrie 1989. Protestul catorva sute de credinciosi reformati impotriva evacuarii pastorului maghiar Laszlo Tokes din locuinta sa s-a transformat intr-un protest impotriva autoritatilor comuniste.
Un lant viu s-a format in jurul bisericii reformate, si s-a cantat pentru prima data dupa zeci de ani "Desteapta-te, romane!", cantec devenit ulterior imnul revolutiei si al Romaniei. S-a strigat "Jos Ceausescu!" si "Jos comunismul!". In noaptea de 16-17 decembrie, coloane de manifestanti s-au indreptat catre sediul P.C.R. aparat de trupe de ordine. Oamenii au aruncat cu pietre, dintr-o librarie au fost scoase si arse "operele" lui Ceausescu. Autoritatile au ripostat cu gaze lacrimogene si jeturi de apa, operand totodata arestari.
Cu toate acestea, pe 17 decembrie pastorul Tokes a fost batut pana la sange de agentii Securitatii si trimis ulterior la Zalau pentru a fi anchetat.
In cursul zilei au avut loc manifestatii pe strazile Timisoarei oprite de focul in plin al armatei, care primise ordin de la Bucuresti sa traga. Au fost 122 de morti. La ordinul Elenei Ceausescu, 40 de cadavre au fost transportate la Bucuresti si incinerate pentru a nu fi identificate.
Miscarile de strada au continuat si in zilele urmatoare, iar pe 20 decembrie Timisoara a fost proclamat oras liber, in urma unei nopti in care aproximativ 100.000 de manifestanti au scandat in Piata Operei: "Noi suntem poporul", "Armata e cu noi!", "Nu va fie frica, Ceausescu pica!", "Azi in Timisoara, maine-n toata tara!".

Bucuresti

La Bucuresti, la intoarcerea din vizita efectuata in Iran, Ceausescu a faut trei greseli considerate fatale:
- In 20 decembrie s-a adresat populatiei aruncand vina pentru evenimentele de la Timisoara asupra unor "huligani" si "fascisti" instigati de "cercurile reactionare imperialiste ... si agenturile straine de spionaj din diferite tari".
- Pe 21 decembrie a convocat un miting de sprijin pentru regim, la care au participat zeci de mii de persoane. Telespectatori au putut urmari crisparea de pe fata dictatorului la auzul huiduielilor si fluieraturilor, dar transmisia TV a fost intrerupta pentru cateva clipe. Multimea din Piata Palatului striga "Timisoara, Timisoara", "Jos Ceausescu!", "Nu suntem huligani!". Mii de demonstranti, in majoritate tineri, au iesit apoi in strada, iar in Piata Universitatii au ingenuncheat pentru victimele de la Timisoara. Unitatile armatei si ale Securitatii au incercuit zonele ocupate de demonstranti si au deschis focul impotriva lor. S-a tras impotriva multimii pana noaptea tarziu si multi manifestanti si-au pierdut viata sau au fost raniti.
- Pe 22 decembrie, Nicolae Ceausescu impreuna cu principalii sai colaboratori, a aparut la balconul sediului Consiliului de Conducere al P.C.R. (astazi Senatul Romaniei), incercand sa vorbeasca demonstrantilor. Acestia i-au intampinat cu huiduieli, fortand usile de la intrare. Sotii Ceausescu au fugit cu un elicopter de pe acoperisul cladirii.


sfarsitul dictaturii

Intr-o atmosfera emotionanta, la televiziune s-a anuntat caderea regimului Ceausescu. Pe strazile oraselor din toata tara s-au declansat marsuri spontane. Nicolae si Elena Ceausescu au fost capturati la Targoviste si dusi sub arest la o unitate militara din oras.
Televiziunea Romana, devenita "libera", anunta preluarea puterii de catre unnou organism politic, Frontul Salvarii Nationale, al carui scop era instaurarea democratiei. Din Consiliul de Conducere faceau parte, printre altii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu.

Bucurestiul avea aspectul unui oras in stare de razboi: tancuri, camioane militare traversau in viteza Capitala. In Piata Universitatii se auzeau continuu rafale de arme automate. In Piata Palatului se tragea puternic; focul armelor declansand un incendiu devastator care a cuprins Biblioteca Centrala Universitara, distrugand fondul de carte si o mare parte a cladirii.
In Ajunul Craciunului, pentru prima oara dupa aproape 50 de ani, radioul si televiziunea au transmis colinde.
In ziua de Craciun, televiziunea a transmis marea stire: Nicolae si Elena Ceausescu au fost judecati si condamnati la moarte si la confiscarea averii. Sentinta a ramas definitiva si a fost executata imediat.
In noaptea de Craciun, romanii au putut vedea la tv procesul sotilor Ceausescu. Capetele de acuzare au fost: genocid (peste 60.000 de victime), actiuni armate impotriva poporului roman si a puterii de stat, incercarea de a fugi din tara pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari aflati la banci in strainatate.

Acesta era sfarsitul unui regim politic decapitat chiar de cei pe care pretindea ca-i reprezinta. Libertatea era obtinuta cu sange, ramanea doar ca invingatorii sa fie demni de sacrificiul facut.

*

2012

suntem demni?

Viata cotidiana in Romania comunista

Paradoxul comunizarii Romaniei a constat in faptul ca vechiul proletariat urban s-a dizolvat in marile mase de tarani imigranti aduse la oras datorita unor profunde schimbari sociale. Pierderea pamantului din cauza colectivizarii a fost motivul principal al acestei schimbari. S-au adaugat cotele obligatorii, lipsa bunurilor de prima necesitate, deci un nivel de trai scazut. Prin urmare, orasul insemna o imbunatatire reala a vietii cotidiene. Pe de alta parte, cu toata cresterea puterii de cumparare, venitul muncitorului fusese in 1938 de 1.9 ori mai ridicat decat cel al muncitorului din 1963. Teoretic, populatia consuma acum mai multa paine alba, manca mai multa carne, zahar, lapte, ulei, unt decat in 1938, dar toate aceste produse nu s-au gasit multa vreme decat pe cartela, iar cantitatile alocate erau minime.

Slabirea presiunii economice sovietice a dus insa dupa 1960 la imbunatatirea situatiei alimentare. Exportul de produse agricole a ramas scazut pana in 1970-1971, ceea ce explica abundenta alimentara de la inceputul anilor '70, inclusiv a carnii si a produselor din carne.

Dificultatile economice aparute dupa 1974, ca urmare a unei rate de dezvoltare gresite, nu au ocolit nici agricultura. Acest fapt a dus la treptata transformare a Romaniei intr-o tara cu crize alimentare cronice, in care se traia mai greu in anii '80 decat in anii '60-'70.

Lipsurile de tot felul, mai ales cele alimentare, au devenit acute din toamna lui 1981, cand au fost introduse din nou cartelele, desfiintate in 1954. Produsele de baza in alimentatie au fost rationalizate si s-a trecut la un program de "alimentatie rationala". In 1985, nivelul de calorii zilnice alocate pe cap de cetatean nu trebuia sa depaseasca 3000 de unitati. Igiena celor 365 de zile ale anului se putea rezolva, in viziunea partidului, cu doar 1.9 kg de sapun.

Lipsa de energie electrica a devenit cronica, iar consumurile pentru incalzirea locuintelor din ce in ce mai limitate, silind oamenii sa traiasca si sa munceasca in conditii vitrege. Statul-partid a impus un proces de demodernizare in plina "epoca de aur". Astfel, s-a incurajat inlocuirea muncii mecanicein agricultura cu atelajele, desfiintarea frigiderelor si circulatia limitata a automobilelor.