vineri, 15 februarie 2008

se poate indeplini orice, daca vrei !!!?

sa fie oare o afirmatie
sau sa fie o intrebare...

eu chiar cred ca poti sa realizezi ceea ce iti doresti; daca intr-adevar iti doresti! depinde de tine ce iti doresti si ce faci ca sa obti acel lucru...puterea sta in mainile tale...intr-adevar depinde si de multi alti factori din jurul nostru; insa daca stii sa intorci toate fortele exterioare in favoarea ta reusesti sa ai ce iti propui!

nu e un vis, nu e o aberatie; eu chiar cred in lucrul asta...

meditam aseara la asta dupa iesirea la Carlsberg-ul cu Hellen...dar nu este nici din cauza berii; pur si simplu asta cred! (poate muzica lui Ghe.Gheorghiu din News Cafe a avut un cuvant de spus in acest sens:P )
poti obtine ceea ce iti doresti daca iti doresti cu adevarat si faci tot ceea ce iti sta in putere pentru asta; si daca chiar nu este sa fie din prima, macar esti multumit cu tine, cu faptul k ai incercat iar data viitoare stii ce nu a mers aici, si cu siguranta va merge la acea a doua, a treia incercare...

"Tinteste luna, si chiar daca nu o vei atinge, macar te vei plimba printre stele!"- nu stiu cine a spus lucrul asta; insa consider ca este unul din cele mai mari adevaruri existente

totul depinde de noi...de ce vrem noi sa se intample si de ce facem noi ca sa se intample

joi, 14 februarie 2008

intentalo tu



Me, myself and I de Valentine’s Day!

...oare cer chiar atat de mult? Sa iubesc si sa fiu iubita…

“vreau sa am steaua mea,/vreau sa ajung la ea,/…caci eu n-am atins nici o stea.”

Nu se stie exact cum s-a “inventat” Valentine's Day. Existe multe legende si teorii in acest sens. Una dintre cele mai interesante legende face trimitere la Roma secolului al III-lea, pe vremea domniei imparatului Claudius. Acesta nu a fost tocmai unul dintre cei mai iubiti conducatori pe care Roma i-a avut de-a lungul timpului. Dorinta sa era de a organiza o armata numeroasa, formata din voluntari pregatiti sa slujeasca patria si, mai mult decat atat, idealurile expansioniste ale lui Claudius. Contrar asteptarilor sale, putini i-au urmat chemarea la arme. Barbatii preferau sa ramana acasa, alaturi de sotii si copii, decat sa moara in razboi. Furios, Claudius, a considerat ca cea mai buna metoda pentru a-si motiva oamenii ar fi interzicerea casatoriilor intre tinerii indragostiti. Desigur, poporul nu a sustinut aceasta lege, insa era nevoit sa i se supuna.
In acea perioada traia un preot pe nume Valentin, care, nefiind nici el un simpatizant al imparatului, a incalcat regulile impuse de acesta si a oficializat multe casatorii in secret. Dupa un timp, Valentin a fost arestat de soldatii romani in timpul oficierii unei slujbe de casatorie. Aruncat in temnita, preotul si-a asteptat sentinta: condamnarea la moarte. Cat timp a fost incarcerat, batranul Valentin a fost vizitat de fiica gardianului care pazea temnita, casatorita si ea in secret de preot. Intre cei doi s-a legat o stransa prietenie, astfel ca in ziua indeplinirii sentintei, preotul a lasat un bilet in care ii multumea fetei pentru prietenie si loialitate. Semnatura de final era: “Cu dragoste, al tau Valentin!” Preotul a fost executat in ziua de 14 februarie 269 d.Hr.
Nu se stie cu certitudine daca aceasta poveste este reala sau nu, insa ea sustine si descrie cel mai bine puterea dragostei si a prieteniei. A
sta este ceea ce imi place mie la Valentine’s Day!- povestea preotului Valentin.
In schimb prefer sa sarbatoresc Dragobetele(cand am cu cine).
Desi, chiar trebuie sa existe o sarbatoare ca sa spunem :”Te iubesc”, sau “tin la tine mult”, sau “ imi esti foarte drag/a”…????????????
Eu cred ca asta putem face ori de cate ori simtim, nu trebuie asteptata ziua de 14 sau 24 februarie ca sa facem un cadou, sau sa spunem un cuvant dulce persoanei dragi noua!
Oricand poti spune “te iubesc”…daca simti asta. In ultima perioada s-a degradat mult sensul acestor cuvinte, dar daca chiar simti asta si stii sa o spui si sa o arati…va fi inteleasa asa cum iti doresti.
Happy Valentine’s Day tuturor indragostitilor care cred in aceasta sarbatoare occidentala.

sâmbătă, 9 februarie 2008

dont cha

nu e frumos sa mai faci lucruri traznite uneori? sa simti ca traiesti? sa razi cu pofta, sa te simti bine?...prea avem o viata monotona: ziua la serviciu, seara la cursuri, la un suc cu prietenii, la un film, teatru...depinde
toate acestea sunt lucruri care ne fac placere, ca altfel cred ca nu le-am mai face(eu una nu as face ceva ce nu imi place sa fac); dar totusi uneori simti nevoia sa mai faci cate o nebunie, o traznaie, o copilarie...
Vineri, eu cu S., pe bulevardul Magheru, mergeam cu geamurile deschise la masina si muzica tare(insa nu orice fel de muzica ca toti baietasii de bani gata, sau smecherasii...; ci muzica simfonica :D radio muzical- k sa facem si reclama).
Lumea deja nu mai obisnuieste sa se uite dupa acele bmw-uri cu manele in difuzoare; sau dupa audi quattro cu peste 100/h; dar cand auzi o muzica clasica pe bulevard chiar te uiti sa vezi de unde vine acea....ciudatenie.
a inceput ca o gluma; dar s-a dovedit a fi un adevarat motor de energie si viata, buna dispozitie pentru tot restul zilei
chiar cred ca trebuie sa facem mai des astfel de lucruri
faze faine, intamplari traznite, lucruri iesite din comun; macar pentru cateva clipe: ceva gen emisiunea "bune si nebune"(imi e tare dor de acea emisiune, de cele 4 fete traznite...)
incercati, sa vedeti ca va simtiti altfel:*

gandind la un prost...

ma perfectionez in arta dezamagirilor...

C. spunea: "conteaza pentru tine; macar ai la cine sa te gandesti dimineata cand te trezesti"...
corect desi....... depinde cum vezi situatia...parca uneori simti nevoia sa stii ca acel cineva la care te tot gandesti se mai gandeste uneori la tine, nu e indiferent..................................................

miercuri, 6 februarie 2008

stabilitate

poate defini cineva cuvantul "stabilitate" atunci cand spune ca isi doreste stabilitate?

fiecare o va face in stilul lui; insa in marea majoritate a definitilor apar erori, zic eu

a fi stabil intr-o relatie, nu cred ca inseamna a fi mereu aceeasi fara a incerca ceva nou, fara a improviza, fara a evolua; ci a face lucruri noi impreuna

a fi stabil la un job nu inseamna a te plafona in acel domeniu si a nu incerca sa rezolvi situatiile nou ivite si sa abordezi noi teme, sa fii in pas cu orice schimbare aparuta

stabilitatea este atunci cand iti place ceea ce faci, si iti place pe cine ai alaturi, si vrei sa ai in continuare, si totodata stii sa fi original, sa menti acel lucru sau persoana, dar acceptand noile schimbari si provocari,
sa fi deschis si mereu sa experimentezi cate ceva, caci asa iti dezvolti relatia, jobul....stabilitatea in sine, si pe tine ca persoana!

mereu vor exista schimbari, mereu vor fi provocari si mereu va aparea ceva nou in viata noastra chiar daca nu ne dam seama uneori, sau nu vrem sa acceptam pentru ca ne este teama...insa TOTUL DEPINDE DE NOI
de cum stim noi sa profitam de acea noutate, de cum stim sa o facem o parte buna a vietii noastre, si de cum intoarcea fiecare schimbare in favoarea noastra

sâmbătă, 2 februarie 2008

TNB

Ninel,

Vei ajunge mare, fratioare!...
Felicitari , si numai realizari pe mai departe!!!


Cine este Ninel?
Un coleg de la teatru, un baiat cu foarte mult talent si dorinta de a depasi toate obstacolele intalnite in actorie.

M-am bucurat nespus cand premiera pe tara de la Teatrul National Bucuresti « Eduard al III - lea » l-a adus pe scena pe Ninel Surdu interpretand rolul Regelui Boemiei, aliatii francezilor. Vestimentele acelei epoci medievale turnate parca pe el si parul (real de altfel) iti dadeau impresia ca este chiar din poveste.
Piesa este de o frumoasa imbinare a istoriei si fictiunii, coregrafia cu tobele extraordinara; iar meciul de rugby cu care incepe spectacolul este de-a dreptul surprinzator, ca de altfel intreaga regie.
Cel mai impresionant moment este, dupa parerea mea, atunci cand regele Eduard al III-lea (Ion Caramitru) ii cere Contesei de Salisbury (Crina Muresan) sa-i fie amanta (*imagine); iar ea ii raspunde ca prefera sa moara decat sa-si piarda onoarea, demnitatea de femeie si sa-si tradeze sotul.
Este un lucru care s-a pierdut pe parcursul atator ani si pe care ar trebui sa-l invatam din nou; gasim din ce in ce mai greu un astfel de respect si iubire in zilele noastre. Eu insa continui sa cred ca nu este pierdut definitiv si ca intr-o zi va redeveni parte din noi. Daca oferi o astfel de credinta si un astfel de respect este aproape imposibil sa nu ti se intoarca. Iar daca fiecare din noi ar face acest lucru, cu siguranta lumea noastra ar fi cu totul alta: mai luminoasa, mai deschisa, iubitoare.
Regizorul Alexandru Tocilescu a declarat: “Eduard al III-lea e piesa juramintelor. Iata de ce montam piesa acum. Pentru o lume in care cuvantul nu mai inseamna nimic.Am citit piesa si mi-am dat cuvantul ca am s-o montez. Era singura demonstratie pe care puteam sa o fac eu ca imi tin cuvantul.”
Foarte adevarat. Cuvantul dat nu trebuie incalcat. Pentru un juramant se moare, se poate pierde libertatea, caci este un lucru sacru pe care trebuie sa-l respectam.
Cuvantul dat si bucuria respectarii lui ne face mai puri, mei onorabili. De ce sa ne uitam la cei din jurul nostru pentru care cuvantul dat a ajuns sa fie unul din cele mai dispretuite lucruri si sa ne fie teama sa aratam ceea ce suntem, sa avem un anumit cod al valorilor pe care sa il respectam, sa ne tinem de promisiuni si sa avem o viata fericita ?

Pentru cei care inca mai cred in teatru si in valoarea lui, aceasta piesa chiar merita vazuta.
Intreaga piesa este de-a dreptul fenomenala.

Cartile
-Mihai Eminescu-
Shakespeare!adesea te gandesc cu jale,
Prieten bland al sufletului meu;
Izvorul plin al canturilor tale
Imi sare-n gand si le repet mereu.
Atat de crud esti tu, s-atat de moale,
Furtuna-i azi si linu-i glasul tau ;
Ca Dumnezeu te-arati in mii de fete
Si-nveti ce-un ev nhu poate sa te-nvete.

De-as fi trait cand tu traiai, pe tine
Te-as fi iubit atat – cat te iubesc ?
Caci tot ce simt, de este rau sau bine,
- Destul ca simt – tot tie-ti multumesc.
Tu mi-ai deschis a ochilor lumine,
M-ai invatat ca lumea s-o citesc,
Gresind cu tine chiar, iubesc gresala:
S-aduc cu tine mi-este toata fala.

miercuri, 30 ianuarie 2008

de ce am blog !?

multa lume vorbeste de faptul ca acum toti fraierii au blog;
k este o moda infantila;
k se scriu multe tampenii pe aici; etc...
oare asa sa fie?
nu cred, sincer
si totusi daca asta crezi despre bloguri si bloggeri, de ce intri sa mai citesti astfel de articole?
pentru ca iti plac, dar nu vrei sa recunosti
pentru ca ii admiri pe cei care scriu liber, iar tu nu poti sa o faci(indiferent care ar fi motivul)
pentru ca ...astepti ceva; cauti ceva...???

eu una scriu ceea ce simt; scriu ceea ce imi doresc
consider ca de multe ori este greu sa spui in fata lucruri dure sau cuvinte dulci(depinde de situatie); nestiind care este reactia celorlalti; si atunci iti descarci sufletul scriind...
si de ce sa scrii intr-un jurnal pe care pur si simplu il arunci intr-un sertar, cand poti sa scrii pe o pagina de net, si sa astepti comment-uri, si sfaturi,

si ... poate ca cei carora le-ai batut apropouri in articolele tale le citesc si stiu ce au de facut: sa se fereasca sau din contra sa se apropie...

ar trebui sa fie admirat modul acesta de a-ti exprima sentimentele; nu criticat
mai ales ca nu stii niciodata cine le citeste si la ce se poate ajunge de la cateva cuvinte scrise pe blog; insa acesta este un risc pe care fiecare si-l asuma in felul sau;
este o mare dovada de curaj si de dezinhibitie faptul ca iti expui trairile in cateva cuvinte pe care le postezi pe net sa fie citite mai apoi de prieteni si/sau de persoane necunoscute tie(de cele mai multe ori) ...

este un mod frumos, interesant de a te descarca; de a spune ce gandesti
iar cei care nu sunt de acord cu aceasta asa numita moda; sa nu mai citesca articolele de pe bloguri;
iar cei care inca mai au ceva de spus, sa se simta liberi sa posteze in continuare articole frumoase si intelepte pe blog
:*