Unde s-au dus visele copilariei noastre?
Ne-a parasit copilul din noi?
Vreau sa cred doar ca sta ascuns acolo, intr-un colt al sufletului nostru, cand vede in jur atata rautate, atatea griji si probleme, atatea suferinte. Ca asteapta momentul cand poate iesi sa se joace nestingherit. Si pentru ca el crede ca acel moment o sa vina, negrest acest moment este aproape.
Eurovisionul de zilele acestea mi-a amintit de copilarie...de acei ani fara vreo grija, de jocul amuzant de karaoke din fata blocului; de jocul de-a v-ati ascunselea; de micutele detective; de cursele de biciclete; de plecarea in cautarea comorilor prin subsolul blocurilor...
avioane de hartie, pungi cu apa aruncate de la balcon, baloane de sapun...
Astazi...suntem inchisi intr-un sistem pe care nu il vrem si care, la randul lui, nu ne vrea! Suntem stresati, sictiriti, morocanosi, tristi...
Sarma ghimpata din jurul nostru parca nu ne mai lasa sa respiram, si ne face sa ne stranga, si sa ne doara din ce in ce mai tare. Lacrimile curg, iar copilului din noi ii este teama sa iasa sa ni le stearga.
Un comentariu:
si lumea din jurul tau e la fel?
Trimiteți un comentariu