Zilele trecute am anuntat un concurs pe blog. De ceva vreme imi doream sa fac un concurs la mine pe blog, nu prea stiam cum sa incep..si intr-un final m-am hotarat. Am ales o carte de la mine din biblioteca, si am decis sa o ofer in dar unui cititor al blogului meu. Emil Calinescu s-a aratat incantat de ideea mea; si a scris un guest post.
Un articol cu si despre carti si cadouri, de Emil Calinescu:
Am discutat in dese
randuri la mine pe blog. Nu mai stau sa caut articolul, zic aici pe scurt 3
caracteristici principale:
1.
Imi place sa fac cadouri care vor ramane
in timp. Din acest motiv evit sa fac cadou sticle de bautura, parfumuri ori
alte chestii perisabile. Vreau ca omul respectiv sa-si aminteasca de mine
printr-un cadou.
2.
Cadoul sa-l reprezinte atat pe el, cat
si pe mine. Majoritatea fac cadouri care-i reprezinta doar pe ei (cei care
daruiesc), uitand ca trebuie sa reprezinte si pe adresant. Totusi, a cauta un
cadou care sa reprezinta doar pe cel care-l primeste nu este de dorit. Din
acest motiv am evitat tot timpul sa fac cadou icoane ori alte obiecte
religioase. Pur si simplu nu doresc ca cineva sa-si aduca aminte de mine prin
intermediul unor asemenea obiecte.
3.
Daca pe cadou poti sa scrii este
perfect. Poti sa-i faci unui om cadou un ceas, o chestier de pus pe birou,
orice… Peste 2 ani chestia aia a ramas insa numele celui care a facut cadoul
s-a pierdut. Nu va bazati pe memoria oamenilor, s-ar putea sa aveti surprise J
Din
acest motiv unul dintre cele mai frumoase cadouri este cartea. Corespunde
perfect celor 3 puncte anterioare. Iti lasi frumos o dedicatie (daca le ai cu
asa ceva efectul s-ar putea sa fie mult mai mare), daruiesti omului cartea, iar
aceasta va ramane la el in biblioteca ani de zile. Daca ai stiut cum sa alegi
cartea acesta o va citi si se va bucura de ea. Daca nu, nu-i asa grav: daca
omul nu e nesimtit va pastra cartea si isi va aminti de tine prin intermediul
ei.
Legat
de carti, am daruit mai demult o carte unei amice. Ea s-a bucurat enorm cand a
primit-o. Replica ea m-a umplut de bucurie: daca
mi-ai facut cadou o carte inseamna ca ma consideri culta si intelectuala;
multumesc. Frumos spus. Si cat se poate de adevarat. Atentie insa ce carte
daruiti: s-ar putea ca unele sa fie interpretate gresit. Sa va dau 3 exemple de
carti, 2 le-am facut cadou, a III-a am intentionat:
1.
Am daruit unei amice cartea M-AM HOTARAT
SA DEVIN PROST. Pe carte am scris: de la un blond natural catre o blonda
vopsita. Nu s-a suparat, tipa are simtul umorului foarte dezvoltat. A citit
acea carte toata familia ei. Au savurat fiecare rand. Normal ca m-am bucurat
enorm.
2.
Unei amice, mai credincioase, i-am facut
cadou BIBLIA OPTIMISTULUI. Tipa e religioasa, io-s optimist. Merge J
3.
Tipei de la punctul 1 am vrut initial
sa-i iau cartea PREA MULTE BLONDE. Am zis ca interpreteaza negative si ca va
crede ca vreau s-o omor :))
In
general cand primesc carti, fie si castigate, rog pe cel care mi-a dat cartea
sa-mi scrie pe ea. Sa stiu de la cine este.
Si
acum partea frumoasa: ma bucur de initiative Ralucai de a darui carti. O
felicit pentru asta si o incurajez sa nu se opreasca aici. Fie ca eu sau
altcineva va fi castigatorul, ma bucur ca cineva face astfel de concursuri (cum
se zice pe twitter, #pebaniiei).
Nu
inchei fara sa ma prezint. Emil Calinescu sunt, triplu blogger. Scriu
alternativ pe: http://emilcalinescu.eu/
, http://emilstudentulminune.wordpress.com/
si http://minunat.eu/ .
Salutari
CULTE tuturor si multumesc pentru gazduire J
Ps:
Reinnoiesc indemnul din titlu: hai sa incercam, atunci cand facem cadouri, sa
daruim carti. Macar datorita argumentelor enuntate de mine J
5 comentarii:
am un juvete de cupa. merge?
merge:) doar sa-i gasim dama potrivita;)
Imi plac motivele pentru a darui carti. Cam la aceleasi ma gandesc si eu cand fac astfel de cadouri. Fain concurs!
Pentru un barbat, ceasul ramane in topul preferintelor ca si cadou
Nu neaparat. Sunt si barbati care indragesc cartile, ba mai mult... o carte in plus nu strica niciodata... pe cand ceasuri, cate poti purta?
Trimiteți un comentariu