miercuri, 23 septembrie 2009

Nimic nu e ceea ce pare a fi...

Nici o persoana nu este ceea ce pretinde a fi. Si mai mult decat atat, nimeni nu este cel pe care il vedem noi. Este adevarat, cu totii avem un secret, ceva doar al nostru pe care il pastram ascuns intr-un colt al sufletului nostru, si cum simtim ca cineva se indreapta catre acel colt, scoatem sabia si atacam. Cateodata taiem in carne vie, si apoi -poate- ne pare rau. Alteori, ne retragem pur si simplu din joc si pierdem tot. Uneori - de cele mai multe ori - incercam sa protejam acel colt al sufletului nostru inainte de a simti ca cineva se indreapta catre el. Si ne ascundem in spatele unei masti, si dezamagim, si provocam rani, si aducem lacrimi, si mintim, si tradam. Toate astea ca intr-un final sa fim noi cei dezamagiti. Cei care au pierdut tot ceea ce aveau mai drag doar de teama de a se deschide si de a se lasa descoperiti de cei din jur.
Eu cred ca este mult mai corect pentru noi insine ca atunci cand gasim pe cineva care ne este drag, sa nu ne ascundem, sa fim noi, asa cum suntem noi, cu bune si cu rele, si sa ne deschidem sufletul; decat sa ne punem o masca, sa jucam un rol si sa dezamagim dupa un timp cand aratam ceva, sau tot, din adevaratul eu.
Cred ca este mult mai corect fata de noi insine ca atunci cand pretindem ceva de la cineva drag, sa oferim pe cat posibil acelasi lucru in schimb. Macar sa vrem si sa incercam sa oferim pe jumatate din cat cerem.
Cred ca doare mai tare sa pierdem pentru ca nu am jucat corect si am dezamagit, decat sa pierdem pentru ca am avut incredere si am oferit tot ceea ce aveam in suflet. Lacrimile sunt mai amare atunci cand plangi dupa o cauza pieduta pentru ca a iubit altceva, decat atunci cand plangi dupa o cauza pierduta pentru ca nu a vrut sa iubeasca ceva real.
Intotdeauna am crezut ca atunci cand vrei ceva in viata trebuie sa lupti pentru acel lucru, dar sa fii sincer si sa lupti corect, si sa simti ca ceea ce oferi tu merita sa primeasca in schimb ceea ce iti doresti. A iubi inseamna a-i da cuiva posibilitatea de a te distruge si a crede ca nu o va face. Este un mod de a te oferi pe tine, cu tot ceea ce esti tu, si sa crezi ca nu se va profita de tine. Iar a fi iubit inseamna a nu fi distrus.
Stiu ca suna putin cam foarte idealist; dar eu chiar cred ca cu adevaratul eu poti pastra langa tine pe cei dragi mult mai mult decat cu o masca.

10 comentarii:

Momo spunea...

daca nici cu cei dragi nu suntem sinceri, atunci cu cine?

Iaţcu spunea...

Pai mai degraba cu cei dargi nu tre' sa fii sincer.
Cu ceva vreme in urma am scris o chestie despre asa ceva.
Stai să cat.
gata, am gasit!
http://iatcu.blogspot.com/2008/10/da-sau-nu-asta-i-intrebarea.html

raluka spunea...

asa cum spune momo, cu cei dragi trebuie sa fii sincer, altfel practic nu esti sincer cu tine...daca tu ascunzi cine esti in fata persoanei iubite, de ce mai iubesti si de ce vrei sa fii iubit(a) inapoi? poti iubi o masca? poti sa arati adevarata iubire din spatele unei masti?

Mihai spunea...

Decaderea lumii de azi are la baza si neincrederea starnita de nenumaratele masti din jurul nostru. Societatea ne "invata" ca trebuie sa renuntam la propria noastra identitate, pentru a putea fi acceptati de cei multi. "Pastrarea aparentelor" devine un tel in viata noastra de zi cu zi... Aceasta sintagma este la fel de nociva precum: "banii sunt ochiul dracului"...
DAR, cand vine vorba de Iubire este altceva... Iubirea apreciaza adevarul... Iubirea presupune sinceritate...Iubirea este ceva atat de frumos si de puternic, care poate trece peste orice. Si din pacate ea exista prea putin cu adevarat in societatea de azi.
Iar iubirile care pornesc de la neadevaruri sau lucruri ascunse sau aparentele pastrate... nu au niciun viitor real. Mai devreme sau mai tarziu se vor distruge.

Iaţcu spunea...

N-ai inteles.
Eu zicean viceversa.
Pai sa ne gindim la urmatoarea situatie:
Iti dezmierzi iubita cu urmatoarele cuvinte sincere:
"Aoleooo dar ce cur mare ai facut, abia te mai incap blugii... si ce-ti atirna suncile peste curea".
Tare mult vei apreciat pentru deschiderea si transparenta de care dai dovada. Apreciat, da! Mai ales pentru urletele ce-ti ies din gitlej, urlete provocate de facalatul ce tocmai ti-a crapat teasta.

raluka spunea...

aici da, sunt de acord cu tine, este urat sa-i spui prietenei adevarul chiar asa dur in fata, o poti incuraja la un jogging ceva...dar eu vorbeam de sinceritatea fata de cine esti tu ca persoana...

raluka spunea...

off, imi e dor de o tigare cu voi, sus la 3 jumate:P dar lasa ca vin eu la munca...

Iaţcu spunea...

Adica cit de sincer sint io ca persoana (fizica)?
PAi nu-s chirurg pentru a ma deschide in fata asistentei si nici nu-mi plac cei din tagma. Am auzit de unu' Ciomu si mi-e frica.

Momo spunea...

@Iatcu
eu am inteles ce voiai sa zici in blogul tau,,doar ka aici era vb de un altfel de sinceritate fata de cei apropopiati,,,in fine,,,:d

Iaţcu spunea...

Sinceritatea, de la nenea Dex citire: lipsă de prefăcătorie sau de viclenie; franchețe, loialitate.

La ce-or fi bune astea?
De obicei instinctul de conservare ma face sa fiu in ton cu opusul tuturor cuvintelor marete din definitie.