pierduta intr-o lume mare, nemaivazuta...
cunosc tot ceea ce este in jurul meu si totusi imi este atat de strain totul;
cunosc fiecare persoana care se apropie de mine si totusi nu cunosc pe nimeni;
nu mai stiu cine sunt si ce fac;
nu mai stiu ce este bine si ce nu este bine;
nu mai stiu nici ce visuri aveam cand am ajuns aici...
si nu stiu nici macar cine mi-a furat totul; cine mi-a frant aripile;
si stau si incerc sa-mi amintesc ce caut aici, si nu vine nici un raspuns...
gandurile mele sunt blocate; privirea mea e goala;
timpul este cel de care am nevoie si tocmai el lipseste;
nu mai am timp, trebuie sa ma misc din acest loc acum...dar incotro???
am atatea posibilitati si parca nici o optiune...
incerc sa fac un pas, dar il fac pe loc;
nimic nu ma ajuta...vreau sa incep o viata noua dar nu o pot lasa aici pe vechea;
nu pot...pentru ca am iubit odata;
am visat odata;
am crezut odata;
am trait odata;
acum nu mai pot....
am nevoie de o furtuna care sa ia cu ea toate visurile mele, si sa-mi aduca sperante noi;
am nevoie de valurile marii care sa-mi innece toate lacrimile amare;
am nevoie de crestele muntilor care sa-mi inalte idealurile;
am nevoie de un inger care sa ma ia in zbor pe aripile lui si sa ma duca undeva departe; intr-un loc verde si linistit;
apare un licurici...
cu mult sclipici;
si realizez cine sunt;
si reusesc sa fac un pas; si nu pe loc, ci inainte -
si zambesc,
si continuu sa pasesc...inainte
voi continua sa ratacesc pana am sa ma regasesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu