*
Claudia este un gaijin (= strain) in Tokyo.
Claudia, o tanara studenta, isi povesteste exprienta japoneza, dintr-o perspectiva aparte: cluburi, bauturi, droguri, sex, si chiar experienta internarii la spitalul de nebuni.
*
"Tokyo este urias."
"Tokyo nu este un oras turistic, precum Venetia sau Parisul. Sunt cateva temple la Tokyo care ar putea sa-i atraga atentia unui calator, dar foarte putine. Un turist ar fi, fara indoiala, dezamagit de Tokyo. "
"Este interzis in Japonia ca un cuplu de necasatoriti sa ocupe aceeasi camera de hotel, dar, cum Japonia este tara contradictiilor, exista in schimb o sumedenie de love-hoteluri, concepute tocmai pentru cei care nu se pot desfasura intr-un hotel obisnuit. "
"Viata nu este o succesiune de filme, ci un film sau, eventual, o combinatie unica de filme."
*
Yokohama Bay Bridge - podul favorit al indragostitilor tokyoti.
Narita - aeroportul international de langa Tokyo.
odori - dansul japonez traditional
nemawashi - dezvoltarea spiritului de corporatie - mersul la baut intre colegi, parteneri de afaceri sau patroni si angajati si exprimarea spontana a sentimentelor de prietenie si de solidaritate in urma consumarii unei cantitati respectabile de alcool.
doraivu = drive - tinerii japonezi obisnuiesc sa se plimbe cu masina asa de pamplezir.
honne - sentimentul real, ceea ce crezi cu adevarat;
tatemae - fatada, aparenta.
tomodachi = prieten
hanami - privitul florilor
yukata - kimonouri de vara
tako-yaki = chiftelute de caracatita
Konnichi wa! = Buna ziua!
shabu - un drog specific japonez, cu efect asemanator cocainei, dar mai puternic decat cocaina
*
"Shibuya nu era pe vremuri decat o mica mahala a orasului Edo. (vechea denumire a orasului Tokyo). Acolo se afla si pe atunci o gara in care nu oprea nici un accelerat, dar de unde se imbarcau diminetile o multime de navetisti. Printre ei, un profesor universitar, insotit in fiecare zi de catelul sau, Hachi. Profesorul urca in tren, iar Hachi ramanea in gara, unde isi astepta rabdator stapanul pana la amiaza, cand acesta se intorcea de la facultate. Apoi il conducea acasa. Pana intr-o zi, cand profesorul a plecat la facultate si nu s-a mai intors. Facuse un atac de cord si murise. Nimeni nu avizase catelul asupra acestei drame, asa ca Hachi a ramas sa-si astepte stapanul in toate amiezile de atunci incolo. Dar zilele si noptile treceau si stapanul nu mai aparu in gara. Hachi nu si-a pierdut insa rabdarea: a asteptat in fata garii pana cand a murit si el."
- Aceasta poveste emotionanta o stiu dintr-un film productie 2009 - Hachiko, cu Richard Gere - si asa m-a cucerit cartea practic de la primele pagini; parca stiam ca urmeaza o poveste interesanta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu