Lala este o mare strangarita. O fire calma, vesela, optimista, activa. Nu a avut o viata prea usoara si a luptat mereu pentru ceea ce si-a dorit. Desi este o visatoare, stie sa cada mereu cu picioarele pe pamant. La fel s-a intamplat si de aceasta data.
Iubeste tehnologia si lucreaza la o firma de IT. La sfarsitul verii, firma a organizat un campionat de tenis. Bineinteles ca Lala s-a inscris. Visa..
Am mai jucat tenis cand eram mica, cu tata....plus de asta imi place si stiu sa joc tenis pe consola....Conditie fizica am, caci ma plimb cu bicicleta, mai merg la sala....Nu o sa fie prea greu.
Nu avea o racheta a ei, asa ca i-a imprumutat un coleg o racheta.
Nici echipament nu avea, la primul joc a fost in blugi.
A dat multe baloane, a pierdut multe mingi bune....nu a fost deloc asa usor cum a crezut ea. A iesit ultima in campionat. Era de asteptat.
Cu toate inconvenientele, Lala a spus ca participa si anul urmator la campionat, pentru ca ii place sa joace tenis de camp. Poate sa iasa tot pe ultimul loc, pentru ea conteaza sa participe.
Pentru ca au remarcat ca isi doreste sa invete sa joace tenis, si o stiu ambitioasa din fire, colegii s-au gandit sa-i faca un cadou. Cum vine ziua ei, la inceput de toamna, s-au gandit sa-i cumpere o racheta si un rucsac de pe aventuria.ro. Aventuria este un magazin online care inchiriaza si comercializeaza echipament sportiv si si solutii pentru transport bagaje.
Rucsacul ales pentru Lala il puteti vedea si chiar achizitiona si voi aici.
Tare s-a mai bucurat Lala. A promis ca se va antrena temeinic pentru urmatorul campionat, si avand propria racheta si rucsacul perfect atat pentru aceasta cat si pentru echipamentul ei sportiv, a inceput o noua aventura din viata ei.
Articolul este scris pentru etapa 9 din concursul SuperBlog 2012.
marți, 23 octombrie 2012
duminică, 21 octombrie 2012
Tumultul valurilor
de Yukio Mishima
Hatsue si Shinji - doi copii si o dragoste puternica
Shinji iubea atat de mult marea si cand avea ceva pe suflet privea tumultul valurilor si cerea sfatul marii.
"Cata vreme observase necunoscutul de la distanta, in sufletul lui fusese liniste. Insa, odata ce se imbarcase spre necunoscut si ridicase panzele, nelinistea si disperarea, confuzia si durerea se abatusera toate asupra lui, coplesindu-l."
Marea este cea care ii aduce impreuna pe Hatsue si Shinji, si tot marea ii desparte.
Dar valurile marii sunt mai puternice decat toate, sunt la fel de puternice precum dragostea lor. Si atunci cand dragostea este puternica, nimic nu-ti poate sta impotriva.
Hatsue si Shinji - doi copii si o dragoste puternica
Shinji iubea atat de mult marea si cand avea ceva pe suflet privea tumultul valurilor si cerea sfatul marii.
"Cata vreme observase necunoscutul de la distanta, in sufletul lui fusese liniste. Insa, odata ce se imbarcase spre necunoscut si ridicase panzele, nelinistea si disperarea, confuzia si durerea se abatusera toate asupra lui, coplesindu-l."
Marea este cea care ii aduce impreuna pe Hatsue si Shinji, si tot marea ii desparte.
Dar valurile marii sunt mai puternice decat toate, sunt la fel de puternice precum dragostea lor. Si atunci cand dragostea este puternica, nimic nu-ti poate sta impotriva.
sâmbătă, 20 octombrie 2012
Coty
Let's play!! Let's go straight to no.1.
De ce nu pot fi eu vedeta si sa ma las sedusa?? In visurile mele asa se intampla! In visul meu eu sunt micuta vedeta..admirata si dorita, si greu de cucerit, si intr-un final ma las sedusa.
Fie, voi seduce eu de data asta. Il voi seduce pe el....
El este un barbat cu personalitate, rafinat, puternic si sensibil, sociabil, onest.
Imi doresc ca alaturi de el sa ajung in cele mai exotice locuri, sa cunosc cei mai faimosi oameni, sa traiesc cele mai minunate experiente; si evident sa fotografiez tot. Apoi sa scriu aici pe blog, pentru voi. Si sa postez toate fotografiile.
Ne-am intalnit intamplator intr-un restaurant.
In dimineata respectiva m-am trezit cu un fior..simteam ca se va intampla ceva. Cand am iesit in oras 'm-am imbracat' cu un parfum nou: un parfum rafinat si jucaus. Simteam ca el va aduce schimbarea in viata mea.
Eram cu niste prieteni la o cafea si il vad intrand. L-am urmarit cu privirea, si cand s-a asezat la masa .... fasneata cum sunt .... am luat un meniu si m-am dus la el la masa. M-am prezentat ca zapacita care isi doreste sa-l cunoasca (si cucereasca - dar acest aspect il pastrez pentru mine, momentan). Am fost spontana si am profitat de sansa care mi s-a dat; si chiar daca sansa mea nu va continua cu o cafea in trei culori alaturi de el, si nu numai; eu sunt incantata ca l-am intalnit.
A impresionat discursul meu scurt si vocea sigura, desi aveam emotii si eram rosie la fata, .... mi-a zambit si m-a invitat sa iau un loc la masa lui.
Am povestit putin despre viata, nebunii si idealuri, si, pentru ca l-am provocat, m-a invitat sa merg chiar atunci cu el la o petrecere, sa cunosc mai bine lumea lui si el sa ma cunoasca pe mine. Perfect.
Ma scuz, si dispar cateva minute pentru a-mi reimprospata machiajul..si lucrul esential..picatura de seductie, parfumul meu VIP. Acum este sansa mea de a-l cuceri iremediabil.
Prietenii mei au inteles deja, stiu ca in seara aceasta nu ma voi intoarce cu ei.
Afara ploua, si in pas vioi pana la limuzina ma fac mica langa el si ne acoperim cu haina lui..
Imi simte parfumul si pentru o clipa se opreste si ma strange mai tare langa el.
Imi deschide portiera, intru.. apoi si el si se aseaza langa mine, lipit de mine. Soferul porneste si el simte cum tremur si ma cuprinde in brate. Ploaia? Parfumul? Meniul de la restaurant? Tocurile mele? Simt ca l-am cucerit.
Atunci imi spoteste usor: imi place parfumul tau! Parca este creat special pentru tine!! Inspirat, puternic, senzual, misterios, elegant, feminin, jucaus - playboy!!
Atunci am stiut: premonitia mea s-a implinit.
Petrecerea a fost reusita, si eu am intrat in acea lume in care imi doream: vinuri spumante, caviar, rochii stralucitoare, perle, priviri luminoase, fotografii de revista.
Dimineata citesc intr-un ziar: "Jucausa misterioasa care l-a cucerit pe B." . Am zambit, si i-am citit articolul din ziar. Am ras amandoi, minute intregi .. si deodata el ma intreaba
" Jucausa misterioasa care m-a cucerit, ma insotesti saptamana viitoare la petrecerea din New York City?"
....
" Doar daca imi promiti ca vom cuceri impreuna orasul de vis!!'
" Il vom cuceri!!"
" Sa mergem ....".
Articolul este scris pentru etapa 8 a concursului SuperBlog 2012.
De ce nu pot fi eu vedeta si sa ma las sedusa?? In visurile mele asa se intampla! In visul meu eu sunt micuta vedeta..admirata si dorita, si greu de cucerit, si intr-un final ma las sedusa.
Fie, voi seduce eu de data asta. Il voi seduce pe el....
El este un barbat cu personalitate, rafinat, puternic si sensibil, sociabil, onest.
Imi doresc ca alaturi de el sa ajung in cele mai exotice locuri, sa cunosc cei mai faimosi oameni, sa traiesc cele mai minunate experiente; si evident sa fotografiez tot. Apoi sa scriu aici pe blog, pentru voi. Si sa postez toate fotografiile.
Ne-am intalnit intamplator intr-un restaurant.
In dimineata respectiva m-am trezit cu un fior..simteam ca se va intampla ceva. Cand am iesit in oras 'm-am imbracat' cu un parfum nou: un parfum rafinat si jucaus. Simteam ca el va aduce schimbarea in viata mea.
Eram cu niste prieteni la o cafea si il vad intrand. L-am urmarit cu privirea, si cand s-a asezat la masa .... fasneata cum sunt .... am luat un meniu si m-am dus la el la masa. M-am prezentat ca zapacita care isi doreste sa-l cunoasca (si cucereasca - dar acest aspect il pastrez pentru mine, momentan). Am fost spontana si am profitat de sansa care mi s-a dat; si chiar daca sansa mea nu va continua cu o cafea in trei culori alaturi de el, si nu numai; eu sunt incantata ca l-am intalnit.
A impresionat discursul meu scurt si vocea sigura, desi aveam emotii si eram rosie la fata, .... mi-a zambit si m-a invitat sa iau un loc la masa lui.
Am povestit putin despre viata, nebunii si idealuri, si, pentru ca l-am provocat, m-a invitat sa merg chiar atunci cu el la o petrecere, sa cunosc mai bine lumea lui si el sa ma cunoasca pe mine. Perfect.
Ma scuz, si dispar cateva minute pentru a-mi reimprospata machiajul..si lucrul esential..picatura de seductie, parfumul meu VIP. Acum este sansa mea de a-l cuceri iremediabil.
Prietenii mei au inteles deja, stiu ca in seara aceasta nu ma voi intoarce cu ei.
Afara ploua, si in pas vioi pana la limuzina ma fac mica langa el si ne acoperim cu haina lui..
Imi simte parfumul si pentru o clipa se opreste si ma strange mai tare langa el.
Imi deschide portiera, intru.. apoi si el si se aseaza langa mine, lipit de mine. Soferul porneste si el simte cum tremur si ma cuprinde in brate. Ploaia? Parfumul? Meniul de la restaurant? Tocurile mele? Simt ca l-am cucerit.
Atunci imi spoteste usor: imi place parfumul tau! Parca este creat special pentru tine!! Inspirat, puternic, senzual, misterios, elegant, feminin, jucaus - playboy!!
Atunci am stiut: premonitia mea s-a implinit.
Petrecerea a fost reusita, si eu am intrat in acea lume in care imi doream: vinuri spumante, caviar, rochii stralucitoare, perle, priviri luminoase, fotografii de revista.
Dimineata citesc intr-un ziar: "Jucausa misterioasa care l-a cucerit pe B." . Am zambit, si i-am citit articolul din ziar. Am ras amandoi, minute intregi .. si deodata el ma intreaba
" Jucausa misterioasa care m-a cucerit, ma insotesti saptamana viitoare la petrecerea din New York City?"
....
" Doar daca imi promiti ca vom cuceri impreuna orasul de vis!!'
" Il vom cuceri!!"
" Sa mergem ....".
Articolul este scris pentru etapa 8 a concursului SuperBlog 2012.
joi, 18 octombrie 2012
un laptop pentru mine
Trebuie sa-mi iau un laptop. Am flirtat cu un laptop rosu, frumusel foc, dar sa fim realisti: trebuie sa ma gandesc mai bine, sa vedem ce laptop mi se potriveste.
In primul rand vreau un laptop al meu pentru ca vreau sa postez articole pe blog, si fotografii, de oriunde m-as afla. Si pentru asta am nevoie de un laptop care sa-mi ofere siguranta in functionare, fiabilitate. Indiferent pe unde ma aflu, ca sunt acasa, pe drum (tren/masina) spre marea vacanta de vara/sarbatori, la birou sau intr-un pub, daca vreau sa postez ceva pe blog, am nevoie sa stiu ca pot face acest lucru in conditii optime.
Producatorul este foarte important in alegerea mea, asadar citesc review-uri pe site-uri si blog-uri specifice, intru chiar si pe un forum si mai intreb una-alta; si aleg producatorul intr-un final.
Tot de pe blog-uri, site-uri, forum-uri aflu si care sunt cele mai bune si corecte magazine online de IT&C, si incep sa caut oferte laptop. Este important pretul, pentru ca trebuie sa ma incadrez in buget. Intotdeauna vrem atat de multe, dar e bine sa ne limitam la cat ne permitem. Bineinteles, laptop-ul nu este ca o masina, sa zici ca nu mai ramai cu bani de benzina apoi.
Performanta unui laptop este cel mai important criteriu in alegerea produsului potrivit.
Chiar daca vreau un laptop pentru articole, blog-uri si fotografii; este bine sa fie un laptop performant.
Vreau un procesor Intel Core (i7 eventual)
2300 Mhz,
baterie Li-Ion,
hard disk 750 GB, cu o viteza de rotatie de 5400 rpm si interfata SATA;
sa aiba o rezolutie buna a display-ului,
placa video nVidia, cu o capacitate de memorie 2048 Mb;
DVD RW, microfon incorporat, camera web, difuzoare stereo, card reader;
porturi: VGA, HDMI, USB 2.0 si 3.0;
Este important sa vina la pachet cu sistemul de operare: Windows si cu adaptorul.
De asemenea, design-ul conteaza pentru mine. Trebuie sa fie simplu, dar deosebit. Sa fie classic, dar sa atraga priviri. Sa fie modern, ciocolatiu - cred ca nuanta aceasta mi se potriveste cel mai bine - .
Acum ca stiu ce vreau, si am gasit laptop-ul potrivit, sa trecem la treaba si sa dam comanda.
Articolul este scris pentru etapa 6 din concursul SuperBlog 2012.
In primul rand vreau un laptop al meu pentru ca vreau sa postez articole pe blog, si fotografii, de oriunde m-as afla. Si pentru asta am nevoie de un laptop care sa-mi ofere siguranta in functionare, fiabilitate. Indiferent pe unde ma aflu, ca sunt acasa, pe drum (tren/masina) spre marea vacanta de vara/sarbatori, la birou sau intr-un pub, daca vreau sa postez ceva pe blog, am nevoie sa stiu ca pot face acest lucru in conditii optime.
Producatorul este foarte important in alegerea mea, asadar citesc review-uri pe site-uri si blog-uri specifice, intru chiar si pe un forum si mai intreb una-alta; si aleg producatorul intr-un final.
Tot de pe blog-uri, site-uri, forum-uri aflu si care sunt cele mai bune si corecte magazine online de IT&C, si incep sa caut oferte laptop. Este important pretul, pentru ca trebuie sa ma incadrez in buget. Intotdeauna vrem atat de multe, dar e bine sa ne limitam la cat ne permitem. Bineinteles, laptop-ul nu este ca o masina, sa zici ca nu mai ramai cu bani de benzina apoi.
Performanta unui laptop este cel mai important criteriu in alegerea produsului potrivit.
Chiar daca vreau un laptop pentru articole, blog-uri si fotografii; este bine sa fie un laptop performant.
Vreau un procesor Intel Core (i7 eventual)
2300 Mhz,
baterie Li-Ion,
hard disk 750 GB, cu o viteza de rotatie de 5400 rpm si interfata SATA;
sa aiba o rezolutie buna a display-ului,
placa video nVidia, cu o capacitate de memorie 2048 Mb;
DVD RW, microfon incorporat, camera web, difuzoare stereo, card reader;
porturi: VGA, HDMI, USB 2.0 si 3.0;
Este important sa vina la pachet cu sistemul de operare: Windows si cu adaptorul.
De asemenea, design-ul conteaza pentru mine. Trebuie sa fie simplu, dar deosebit. Sa fie classic, dar sa atraga priviri. Sa fie modern, ciocolatiu - cred ca nuanta aceasta mi se potriveste cel mai bine - .
Acum ca stiu ce vreau, si am gasit laptop-ul potrivit, sa trecem la treaba si sa dam comanda.
Articolul este scris pentru etapa 6 din concursul SuperBlog 2012.
miercuri, 17 octombrie 2012
cine alearga dupa 2 iepuri,
se bifurca ..
spunea o colega in facultate. Si mare adevar graia. Atunci radeam, iar acum imi imaginez asa..
spunea o colega in facultate. Si mare adevar graia. Atunci radeam, iar acum imi imaginez asa..
o campie intinsa, soare, culori vii.. si eu .. sunt un iepuras dupa care alearga lupul .. in paralel cu mine alearga un alt iepuras, un iepuras care a iesit intamplator in drumul meu -
il vad si observ cum lupul alearga dupa amandoi,
si atunci .. eu - iepurasul - aleg un alt drum; o poteca poate neumblata prin padurea ce se intinde in dreapta campiei..
si atunci .. eu - iepurasul - aleg un alt drum; o poteca poate neumblata prin padurea ce se intinde in dreapta campiei..
se bifurca acum lupul??
continua sa alerge dupa mine pe drumul nebatut de picior de iepuras sau continua sa alerge pe campie dupa celalalt iepuras?
Voi ce credeti - am putea face un episod de desene animate cu lupul care se bifurca ?
Un episod "nu zaietz, nu pagadi".
marți, 16 octombrie 2012
mecanica inimii
de Mathias Malzieu
La nastere, micutul Jack are inima inghetata. Moasa Madeleine - cea care aduce pe lume copiii nedoriti ai femeilor parasite, prea tinere sau desfranate - ii pune in inima un mecanism de ceas. In fiecare dimineata trebuia sa-l intoarca cu o cheie, altfel baiatul putea sa adoarma si sa nu se mai trezeasca.
Dintre toate, dragostea este prea periculoasa pentru el.
"niciodata, nici in vecii vecilor, nu te indragosti. Caci atunci, pentru totdeauna, acul care arata orele la ceasornicul inimii tale iti va strapunge pielea, oasele ti se vor sfarama, iar mecanica inimii se va strica iarasi." ii spunea Madeleine.
Intr-o dimineata, mergand in oras, inevitabilul se produce .. micutul Jack se indragosteste de micuta cantareata si dansatoare din piata.
Merge la scoala de dragul ei, in speranta ca acolo o poate intalni. Cum acest lucru nu se intampla, intr-o buna zi Jack pleaca in lume, catre Andaluzia, pentru a o gasi si cuceri.
S-au iubit mai bine de un an..o iubire incendiara..
dar e atat de greu sa pastrezi langa tine fiinta pe care o iubesti din toata inima..
Oare ii poti regla mecanismul inimii in asa fel incat sa-l pastrezi pe cel drag langa tine?
Sa fie totul doar o iluzie? Sau exista un mecanism pe care-l invartim in ce directie dorim si il oprim sau schimbam atunci cand vrem?
*
"In viata totul trece. Ne vindecam intotdeauna, chiar daca ne ia ceva timp."
"Naravul din fire, n-are lecuire."
"Ma tem de tine, mai precis, de mine fara tine.."
"Pune-mi o inima noua....nu mai vreau sa ma indragostesc niciodata."
"Daca te temi ca o sa-ti fie rau, nu faci decat sa maresti sansele de a-ti face rau....Accepta riscul si savureaza placerea de a infrunta pericolul....Nu cunosc nimic mai amuzant pe lumea asta ca imprudenta."
"O sa platesti cu multa suferinta bucuria care te cuprinde cand iubesti. Si cu cat vei iubi mai mult, cu atat durerea pe care o vei simti va fi si mai ascutita."
"- Pot sa dau timpul inapoi schimband sensul acelor de ceasornic?
- Nici sa nu-ti treaca prin minte, o sa fortezi rotitele si o sa te doara rau. Nu poti sa faci nimic. Niciodata nu putem reveni asupra faptelor savarsite in trecut, chiar daca avem un ceasornic in inima."
"Ne iubim ca doua bete de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sarutam, ci provocam incendii."
*
O carte plina de emotii....
"o carte ca o inima de turta dulce pentru copii mari", spune insusi Mathias Malzieu.
La nastere, micutul Jack are inima inghetata. Moasa Madeleine - cea care aduce pe lume copiii nedoriti ai femeilor parasite, prea tinere sau desfranate - ii pune in inima un mecanism de ceas. In fiecare dimineata trebuia sa-l intoarca cu o cheie, altfel baiatul putea sa adoarma si sa nu se mai trezeasca.
Dintre toate, dragostea este prea periculoasa pentru el.
"niciodata, nici in vecii vecilor, nu te indragosti. Caci atunci, pentru totdeauna, acul care arata orele la ceasornicul inimii tale iti va strapunge pielea, oasele ti se vor sfarama, iar mecanica inimii se va strica iarasi." ii spunea Madeleine.
Intr-o dimineata, mergand in oras, inevitabilul se produce .. micutul Jack se indragosteste de micuta cantareata si dansatoare din piata.
Merge la scoala de dragul ei, in speranta ca acolo o poate intalni. Cum acest lucru nu se intampla, intr-o buna zi Jack pleaca in lume, catre Andaluzia, pentru a o gasi si cuceri.
S-au iubit mai bine de un an..o iubire incendiara..
dar e atat de greu sa pastrezi langa tine fiinta pe care o iubesti din toata inima..
Oare ii poti regla mecanismul inimii in asa fel incat sa-l pastrezi pe cel drag langa tine?
Sa fie totul doar o iluzie? Sau exista un mecanism pe care-l invartim in ce directie dorim si il oprim sau schimbam atunci cand vrem?
*
"In viata totul trece. Ne vindecam intotdeauna, chiar daca ne ia ceva timp."
"Naravul din fire, n-are lecuire."
"Ma tem de tine, mai precis, de mine fara tine.."
"Pune-mi o inima noua....nu mai vreau sa ma indragostesc niciodata."
"Daca te temi ca o sa-ti fie rau, nu faci decat sa maresti sansele de a-ti face rau....Accepta riscul si savureaza placerea de a infrunta pericolul....Nu cunosc nimic mai amuzant pe lumea asta ca imprudenta."
"O sa platesti cu multa suferinta bucuria care te cuprinde cand iubesti. Si cu cat vei iubi mai mult, cu atat durerea pe care o vei simti va fi si mai ascutita."
"- Pot sa dau timpul inapoi schimband sensul acelor de ceasornic?
- Nici sa nu-ti treaca prin minte, o sa fortezi rotitele si o sa te doara rau. Nu poti sa faci nimic. Niciodata nu putem reveni asupra faptelor savarsite in trecut, chiar daca avem un ceasornic in inima."
"Ne iubim ca doua bete de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sarutam, ci provocam incendii."
*
O carte plina de emotii....
"o carte ca o inima de turta dulce pentru copii mari", spune insusi Mathias Malzieu.
luni, 15 octombrie 2012
Sunt Fan Branza
Viktor este un licean vesel si istet, care iubeste matematica, calatoriile si branza. Ii place foarte mult scoala, inca din clasa intai i-a placut.
Clasa I a fost pentru el perioada plina de noutati. Totul era nou: scoala, profesorii, colegii, prietenii, lectiile pentru acasa. Pana si dintii. In primele zile de scoala radeau toti colegii de el pentru ca era stirb. Pentru noi, adultii, nu e mare branza, dar pe el il deranja mult si nu vroia sa vorbeasca cu acei copii care radeau de el.
Cand a inceput sa-i creasca dintisorul bunica l-a sfatuit sa manance multa branza ca sa aiba calciu si dintele sa creasca frumos si puternic. De atunci lui Viktor ii place sa manance multa branza.
"Nu vreau sa mai am dinti de lapte, vreau noii mei dinti de branza", zicea el. Si nu vreau sa mai rada copiii de mine la scoala.
Dar nu doar datorita dintisorului radeau copiii de el. Lui Viktor ii placea sa invete, sa-si faca frumos si ordonat temele. Colegii ii spuneau tocilarul. In clasa a II-a, Viktor s-a hotarat sa fie si el un pusti dur, un baietas de baietas, si a inceput sa nu-si mai faca temele, sa nu mai raspunda la lectie. Invatatoarei nu-i placea deloc noua atitudine a lui Viktor, si il tot dojenea spunandu-i ca e pacat de el, ca e o branza buna in burduf de caine.
Si parintii acasa il certau pentru ca nu isi facea temele si nu invata, si ii spuneau: "Nu o sa faci nicio branza in viata. Nici in piata nu o sa poti vinde zarzavaturi, ca nu stii tabla inmultirii.". Nu stiau ce sa-i mai faca, baiatul statea numai pe calculator si se juca. Macar daca iesea afara sa alerge cu copiii.
A venit vacanta, si Viktor a avut cea mai mica medie din clasa. Si drept pedeapsa parintii nu l-au lasat in tabara de vara.
L-au trimis la bunica. Sperau ca bunica sa-l aduca pe drumul cel bun.
Si intr-adevar, bunica a stiut sa-i dea o lectie nepotului. Il trimitea la cumparaturi, singur, tocmai pentru a-i demonstra ca nu se descurca la calcule si il pacaleste toata lumea la piata. Cand se intorcea ii cerea restul, si daca nu avea intreg restul trebuia sa dea din banutii lui din pusculita.
Pacalit o data, pacalit a doua oara, lui Viktor nu i-a convenit, si a rugat-o pe bunica sa-i arate si lui cum face ea de nu o pacaleste nimeni. Cum este atat de agera si energica la varsta ei. Asta astepta bunica. Au inceput sa mearga impreuna la cumparaturi, unde ii arata baiatului cum face ea repede calculul. Veneau acasa, gateau impreuna, au gatit de nenumarate ori placinta cu branza - preferata lui Viktor. Faceau curat impreuna, apoi seara luau un caiet de matematica si faceau socoteli. Dupa ce a invatat Viktor bine adunarea si scaderea, au trecut la tabla inmultirii. Si toata vacanta Viktor a scris de atatea ori tabla inmultirii pe caietul de matematica, incat o stie perfect acum si nu il poate incurca nimeni. De atunci iubeste Viktor asa mult matematica.
Bunica i-a spus ca este tare mandra de el, si de ceea ce a invatat cu ea, si asteapta cu drag ca vacanta urmatoare sa invete mai departe impreuna. Cand au venit parintii sa-l ia acasa, bunica l-a laudat si le-a spus ca Viktor a invatat sa aleaga branza de zer.
In noul an scolar, Viktor s-a remarcat printre colegi cu note mari, si laude din partea profesorilor.
In anii ce au urmat Viktor a fost premiant, a mers la olimpiade, ba chiar a castigat o excursie la fabrica de branza Delaco. A vazut cum se face branza manual, intr-un laborator extrem de curat, din lapte proaspat; a invatat ce inseamna microclimatul specific - conditiile de umiditate si temperatura constante - . A avut o sansa extraordinara, caci fabrica nu este deschisa oricui. A fost un proiect cultural, pentru elevii cei mai buni, care sunt totodata si fani branza.
S-au intors apoi la scoala si le-au povestit colegilor cum a fost la fabrica, ce au vazut si invatat acolo; cat de sanatoasa e branza pentru organismul uman.
Acum in liceu, pentru ca ii place sa invete si continua sa-si faca temele, a ajuns chiar sa isi castige banutii lui. Intr-o zi, colegul lui de banca l-a rugat sa-i faca si lui tema la fizica. Viktor l-a ajutat, si a fost recompensat. Asa si cu colegul din spate, o saptamana mai tarziu.
Toate ca toate dar branza-i pe bani. A ajuns chiar sa fie rugat de colegi mai mari sa-i ajute cu diverse probleme scolare.
Si nu a fost vreun moment un zgarie-branza. Cu fiecare banut castigat mergea la bunica si ii ducea o floare sau o prajitura. Sau cumpara ingredientele necesare si branza din cea mai buna, si mergea la bunica sa faca impreuna placinta lui preferata cu branza. Lui ii place mult, iar bunicii ii face bine pentru organism, calciu. Bunica l-a adus pe drumul cel bun si l-a sfatuit sa fie bun si bland, sa invete si sa faca ceea ce ii place in viata; si pentru asta merita tot ce este mai bun, precum si aprecierea lui.
Articolul a fost scris pentru etapa 7 a concursului SuperBlog 2012.
Clasa I a fost pentru el perioada plina de noutati. Totul era nou: scoala, profesorii, colegii, prietenii, lectiile pentru acasa. Pana si dintii. In primele zile de scoala radeau toti colegii de el pentru ca era stirb. Pentru noi, adultii, nu e mare branza, dar pe el il deranja mult si nu vroia sa vorbeasca cu acei copii care radeau de el.
Cand a inceput sa-i creasca dintisorul bunica l-a sfatuit sa manance multa branza ca sa aiba calciu si dintele sa creasca frumos si puternic. De atunci lui Viktor ii place sa manance multa branza.
"Nu vreau sa mai am dinti de lapte, vreau noii mei dinti de branza", zicea el. Si nu vreau sa mai rada copiii de mine la scoala.
Dar nu doar datorita dintisorului radeau copiii de el. Lui Viktor ii placea sa invete, sa-si faca frumos si ordonat temele. Colegii ii spuneau tocilarul. In clasa a II-a, Viktor s-a hotarat sa fie si el un pusti dur, un baietas de baietas, si a inceput sa nu-si mai faca temele, sa nu mai raspunda la lectie. Invatatoarei nu-i placea deloc noua atitudine a lui Viktor, si il tot dojenea spunandu-i ca e pacat de el, ca e o branza buna in burduf de caine.
Si parintii acasa il certau pentru ca nu isi facea temele si nu invata, si ii spuneau: "Nu o sa faci nicio branza in viata. Nici in piata nu o sa poti vinde zarzavaturi, ca nu stii tabla inmultirii.". Nu stiau ce sa-i mai faca, baiatul statea numai pe calculator si se juca. Macar daca iesea afara sa alerge cu copiii.
A venit vacanta, si Viktor a avut cea mai mica medie din clasa. Si drept pedeapsa parintii nu l-au lasat in tabara de vara.
L-au trimis la bunica. Sperau ca bunica sa-l aduca pe drumul cel bun.
Si intr-adevar, bunica a stiut sa-i dea o lectie nepotului. Il trimitea la cumparaturi, singur, tocmai pentru a-i demonstra ca nu se descurca la calcule si il pacaleste toata lumea la piata. Cand se intorcea ii cerea restul, si daca nu avea intreg restul trebuia sa dea din banutii lui din pusculita.
Pacalit o data, pacalit a doua oara, lui Viktor nu i-a convenit, si a rugat-o pe bunica sa-i arate si lui cum face ea de nu o pacaleste nimeni. Cum este atat de agera si energica la varsta ei. Asta astepta bunica. Au inceput sa mearga impreuna la cumparaturi, unde ii arata baiatului cum face ea repede calculul. Veneau acasa, gateau impreuna, au gatit de nenumarate ori placinta cu branza - preferata lui Viktor. Faceau curat impreuna, apoi seara luau un caiet de matematica si faceau socoteli. Dupa ce a invatat Viktor bine adunarea si scaderea, au trecut la tabla inmultirii. Si toata vacanta Viktor a scris de atatea ori tabla inmultirii pe caietul de matematica, incat o stie perfect acum si nu il poate incurca nimeni. De atunci iubeste Viktor asa mult matematica.
Bunica i-a spus ca este tare mandra de el, si de ceea ce a invatat cu ea, si asteapta cu drag ca vacanta urmatoare sa invete mai departe impreuna. Cand au venit parintii sa-l ia acasa, bunica l-a laudat si le-a spus ca Viktor a invatat sa aleaga branza de zer.
In noul an scolar, Viktor s-a remarcat printre colegi cu note mari, si laude din partea profesorilor.
In anii ce au urmat Viktor a fost premiant, a mers la olimpiade, ba chiar a castigat o excursie la fabrica de branza Delaco. A vazut cum se face branza manual, intr-un laborator extrem de curat, din lapte proaspat; a invatat ce inseamna microclimatul specific - conditiile de umiditate si temperatura constante - . A avut o sansa extraordinara, caci fabrica nu este deschisa oricui. A fost un proiect cultural, pentru elevii cei mai buni, care sunt totodata si fani branza.
S-au intors apoi la scoala si le-au povestit colegilor cum a fost la fabrica, ce au vazut si invatat acolo; cat de sanatoasa e branza pentru organismul uman.
Acum in liceu, pentru ca ii place sa invete si continua sa-si faca temele, a ajuns chiar sa isi castige banutii lui. Intr-o zi, colegul lui de banca l-a rugat sa-i faca si lui tema la fizica. Viktor l-a ajutat, si a fost recompensat. Asa si cu colegul din spate, o saptamana mai tarziu.
Toate ca toate dar branza-i pe bani. A ajuns chiar sa fie rugat de colegi mai mari sa-i ajute cu diverse probleme scolare.
Si nu a fost vreun moment un zgarie-branza. Cu fiecare banut castigat mergea la bunica si ii ducea o floare sau o prajitura. Sau cumpara ingredientele necesare si branza din cea mai buna, si mergea la bunica sa faca impreuna placinta lui preferata cu branza. Lui ii place mult, iar bunicii ii face bine pentru organism, calciu. Bunica l-a adus pe drumul cel bun si l-a sfatuit sa fie bun si bland, sa invete si sa faca ceea ce ii place in viata; si pentru asta merita tot ce este mai bun, precum si aprecierea lui.
Articolul a fost scris pentru etapa 7 a concursului SuperBlog 2012.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)