aseara am realizat ca exista doua tipuri de dor:
- dorul de cineva drag: pentru ca iti pasa, pentru ca vrei sa vezi acea persoana, sa-i vorbesti, sa o asculti;
si
- dorul de ceea ce reprezinta patria, locurile copilariei, ceea ce sunt anumite valori, anumite lucruri;
imi era dor sa mai aud asta in mijloacele de transport in comun...
"Mamelor din lumea-ntreaga
Eu va dau un singur sfat,
Nu lasati copii pe strada
Din cauza lu' barbat.
Caci copilul fara mama
E ca frunza fara plop;
Azi se naste, maine moare
Si nu-l poti uita de fel.
....................................
Trista este caprioara
Ratacita printre munti,
Dar mai trist este copilul
Care nu are parinti."
cred ca ne caracterizeaza pe noi romanii astfel de situatii: cersit pe strada, in tramvaie s.a.; fumat in scarile de bloc; ciordit in autobuze; spargeri si multe altele...
4 comentarii:
Smecherie (hotie) sau umilinta (mizerie, robie). Cam la asta se reduce societatea in ziua de azi. Iar cei care nu se incadreaza in niciunul din aceste tipare de regula ajung sa se simta singuri in lumea asta mare. Pentru ca ai ales calea cea dreapta precum printul din El Zorab.
MAi e si dorul de duca, practicat, functie de curajul fiecaruia, de emigranti sau sinucigasi.
da, corect...cum am putut uita de dorul meu de duca...emigreeeeeeez:P
Toate astea se pot numi "lupta pentru supravietuire", daca nu-ti place si nu ai ce face, emigreaza...poate la altii nu e asa.
Trimiteți un comentariu