de Elfriede Jelinek
Actiunea se petrece in Viena. Pianista Erika este o femeie trecuta de 30 de ani.
Erika nu are prieteni, si isi traieste viata exact asa cum ii dicteaza mama ei, cu toate restrictiile vestimentare sau in arta machiajului si accesoriilor. Totusi Erika are escapadele ei: vizioneaza un film porno in cinematograf, hoinareste prin parcurile orasului privind actele sexuale care se intampla prin tufisuri, se taie cu lama pentru a-si provoca singura o durere placuta....Este o femeie excentrica, cu bici si lanturi.
O persoana rece, retrasa, fara sentimente, fara pic de afectiune. Totusi un elev se indragosteste de ea. Klemmer ii daruieste dragostea lui profunda, iar Erika ii cere imposibilul: violenta sexuala. Elevul o respecta si o iubeste prea mult pentru a se purta violent cu ea.
Printre rugaminti de amor se descheie si-si trage jos fermoarul. Cu aceleasi rugaminti de dragoste si intelegere patrunde in femeie scurt, hotarat.
Viata, pasiune, dorinte, arta, sexualitate, violenta .. toate se impletesc in aceasta carte. O carte care merita citita, chiar daca pe alocuri ti se ridica parul in cap de amanuntele sado-masochiste redate.
joi, 28 iunie 2012
marți, 26 iunie 2012
Oscar si Tanti Roz
de Eric-Emmanuel Schmitt
O poveste emotionanta, sensibila, din care avem multe de invatat fiecare din noi.
Oscar ne relateaza povestea vietii lui prin scrisorile sale catre Dumnezeu.
Este un baietel de 10 ani care traieste intr-un spital, fiind bolnav de leucemie.
Tanti Roz, cea mai batrana asistenta, il ajuta sa creada in Dumnezeu: il sfatuieste sa-i scrie lui Dumnezeu, sa-i povesteasca ceea ce vrea el si sa-l roage sa-l viziteze (cu spiritul, caci doar asa poate Dumnezeu). In fiecare zi ii poate cere cate ceva lui Dumnezeu, lucruri spirituale fireste, nu lucruri materiale precum jucarii sau haine. Si poate sa ceara nu doar pentru el, dar si pentru altii.
Cand afla ca timpul lui Oscar e limitat, chiar foarte limitat - in zile, Tanti Roz ii propune un joc:
o zi = 10 ani de viata.
* Doctorul Dusseldorf are o mutra intristata de Mos Craciun ramas fara daruri in tolba.
* Intr-un spital, draga Dumnezeu, de indata ce pronunti cuvantul "moarte", nimeni nu te mai aude.
* - Am impresia, Tanti Roz, ca nimeni de aici nu se incumeta sa-mi spuna ca am sa mor.
- Pai ce rost ar avea, Oscar, sa ti se spuna de vreme ce o stii?
* Uitam ca (viata) este fragila, gingasa, efemera. Ne comportam cu totii de parca-am fi nemuritori.
* Nimeni nu poate trai fara suferinta, Oscar. Nici Dumnezeu si nici tu.
* Ideea mortii nu inseamna neaparat durere. Mai intai fiindca nimeni nu stie ce-i moartea. Depinde de tine, de intelesul pe care i-l dai.
* 30 de ani - Pare sa fie varsta grijilor si a responsabilitatilor.
* Asa sunt barbatii intre 45 si 50 de ani, simt nevoia sa se puna la incercare, sa verifice daca mai sunt in stare sa placa si altor femei decat celei pe care o iubesc.
* - La "viata" exista mai multe solutii, prin urmare ea n-are solutie.
- Dupa mine, Tanti Roz, singura solutie la viata este sa traiesti.
* Priveste lumea in fiecare zi ca si cum ai vedea-o pentru intaia oara.
* Viata e un dar buclucas. La inceput ai tendinta sa-l supraestimezi crezand ca viata pe care ai primit-o este vesnica. Apoi, dimpotriva, il subestimezi, gasind ca-i o porcarie, scurta de nu-ntelegi nimic din ea si pe care uneori ti-ar veni s-o arunci de sa nu se vada. Abia catre sfarsit pricepi ca nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu imprumut. Pe care trebuie sa incerci sa-l meriti.
Cu cat imbatranesti mai mult, cu atat se cade sa ai bunul gust de a aprecia viata. Trebuie sa devii rafinat, artist.
O poveste emotionanta, sensibila, din care avem multe de invatat fiecare din noi.
Oscar ne relateaza povestea vietii lui prin scrisorile sale catre Dumnezeu.
Este un baietel de 10 ani care traieste intr-un spital, fiind bolnav de leucemie.
Tanti Roz, cea mai batrana asistenta, il ajuta sa creada in Dumnezeu: il sfatuieste sa-i scrie lui Dumnezeu, sa-i povesteasca ceea ce vrea el si sa-l roage sa-l viziteze (cu spiritul, caci doar asa poate Dumnezeu). In fiecare zi ii poate cere cate ceva lui Dumnezeu, lucruri spirituale fireste, nu lucruri materiale precum jucarii sau haine. Si poate sa ceara nu doar pentru el, dar si pentru altii.
Cand afla ca timpul lui Oscar e limitat, chiar foarte limitat - in zile, Tanti Roz ii propune un joc:
o zi = 10 ani de viata.
* Doctorul Dusseldorf are o mutra intristata de Mos Craciun ramas fara daruri in tolba.
* Intr-un spital, draga Dumnezeu, de indata ce pronunti cuvantul "moarte", nimeni nu te mai aude.
* - Am impresia, Tanti Roz, ca nimeni de aici nu se incumeta sa-mi spuna ca am sa mor.
- Pai ce rost ar avea, Oscar, sa ti se spuna de vreme ce o stii?
* Uitam ca (viata) este fragila, gingasa, efemera. Ne comportam cu totii de parca-am fi nemuritori.
* Nimeni nu poate trai fara suferinta, Oscar. Nici Dumnezeu si nici tu.
* Ideea mortii nu inseamna neaparat durere. Mai intai fiindca nimeni nu stie ce-i moartea. Depinde de tine, de intelesul pe care i-l dai.
* 30 de ani - Pare sa fie varsta grijilor si a responsabilitatilor.
* Asa sunt barbatii intre 45 si 50 de ani, simt nevoia sa se puna la incercare, sa verifice daca mai sunt in stare sa placa si altor femei decat celei pe care o iubesc.
* - La "viata" exista mai multe solutii, prin urmare ea n-are solutie.
- Dupa mine, Tanti Roz, singura solutie la viata este sa traiesti.
* Priveste lumea in fiecare zi ca si cum ai vedea-o pentru intaia oara.
* Viata e un dar buclucas. La inceput ai tendinta sa-l supraestimezi crezand ca viata pe care ai primit-o este vesnica. Apoi, dimpotriva, il subestimezi, gasind ca-i o porcarie, scurta de nu-ntelegi nimic din ea si pe care uneori ti-ar veni s-o arunci de sa nu se vada. Abia catre sfarsit pricepi ca nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu imprumut. Pe care trebuie sa incerci sa-l meriti.
Cu cat imbatranesti mai mult, cu atat se cade sa ai bunul gust de a aprecia viata. Trebuie sa devii rafinat, artist.
duminică, 24 iunie 2012
Viata celorlalti
Ce face un cavaler cand e dat jos de pe cal?
Il incaleca iarasi!
*
Un film deosebit - "Das Leben der Andern" (2006).
Un ofiter de securitate (HGW XX/7) primeste misiunea de a spiona un scriitor, Georg Dreyman.
Securistul este fascinat de lumea descoperita in casa scriitorului, prin intermediul microfoanelor, si sufletul bland si sensibil al acestuia iese la suprafata.
Este memorabila discutia din lift dintre securist si un baietel cu o minge. Se stie ca cei mici intotdeauna spun deschis ceea ce au de spus, si in lift cel mic spune ca tatal lui ii critica pe securisti, spunand ca sunt oameni duri si rai, atunci Wiesler (HGW XX/7) vrea sa il intrebe cum il cheama pe tatal lui, pentru a-l turna, dar se opreste si se corecteaza si intreaba cum o cheama pe mingea lui....
Securitatea nu descopera nimic la Dreyman, deoarece Wiesler are grija sa raporteze numai de bine.
Totusi, este in continuare suspect.
Atunci cand Christa Maria -iubita scriitorului- este arestata, cedeaza si devine informatoare a securitatii. Il tradeaza pe Dreyman si apoi se sinucide.
Wiesler il apara pe scriitor si in acest moment, chiar cu pretul carierei sale.
Peste ani, cand Dreyman afla cine a fost aliatul sau ascuns, ii dedica acestuia romanul sau.
"E pentru mine" spune Wiesler .. atunci cand achizitioneaza cartea .. si are o sclipire in ochi.
"Die Sonate vom Guten Menschen" de Georg Dreyman
dedicata lui HGW XX/7, cu recunostinta mea
*
Cred ca am putea crea o lume mai buna in jurul nostru daca fiecare din noi ar putea sa aduca acea sclipire in ochii cuiva!!
Il incaleca iarasi!
*
Un film deosebit - "Das Leben der Andern" (2006).
Un ofiter de securitate (HGW XX/7) primeste misiunea de a spiona un scriitor, Georg Dreyman.
Securistul este fascinat de lumea descoperita in casa scriitorului, prin intermediul microfoanelor, si sufletul bland si sensibil al acestuia iese la suprafata.
Este memorabila discutia din lift dintre securist si un baietel cu o minge. Se stie ca cei mici intotdeauna spun deschis ceea ce au de spus, si in lift cel mic spune ca tatal lui ii critica pe securisti, spunand ca sunt oameni duri si rai, atunci Wiesler (HGW XX/7) vrea sa il intrebe cum il cheama pe tatal lui, pentru a-l turna, dar se opreste si se corecteaza si intreaba cum o cheama pe mingea lui....
Securitatea nu descopera nimic la Dreyman, deoarece Wiesler are grija sa raporteze numai de bine.
Totusi, este in continuare suspect.
Atunci cand Christa Maria -iubita scriitorului- este arestata, cedeaza si devine informatoare a securitatii. Il tradeaza pe Dreyman si apoi se sinucide.
Wiesler il apara pe scriitor si in acest moment, chiar cu pretul carierei sale.
Peste ani, cand Dreyman afla cine a fost aliatul sau ascuns, ii dedica acestuia romanul sau.
"E pentru mine" spune Wiesler .. atunci cand achizitioneaza cartea .. si are o sclipire in ochi.
"Die Sonate vom Guten Menschen" de Georg Dreyman
dedicata lui HGW XX/7, cu recunostinta mea
*
Cred ca am putea crea o lume mai buna in jurul nostru daca fiecare din noi ar putea sa aduca acea sclipire in ochii cuiva!!
sâmbătă, 23 iunie 2012
noaptea institutelor culturale
muzica, dans, voie buna,
bere si carnati, palinca ..
la Centrul Cultural al Ungariei
joi, 21 iunie 2012
un alt black beauty
Flicka 1 (2006)
Katy, este o adolescenta pe care tatal, proprietarul unei ferme de cai, o trimite la studii la o scoala de prestigiu. Katy simte ca locul ei este acasa, la ferma, si isi doreste sa-i demonstreze acest lucru tatalui ei.
Intr-o zi, cand iese sa calareasca, Katy gaseste un cal salbatic, un mustang negru, pe care il aduce la ferma si incearca sa-l imblanzeasca. Ii pune numele Flicka si il antreneaza pentru a ajunge un mare campion si totodata in acest fel sa-i demonstreze tatalui ei ca este capabila sa conduca pe mai departe ferma.
Flicka 2 - Country Pride (2012)
Acelasi mustang negru - o noua ferma de cai - o alta adolescenta, Kelly.
Kelly inca sufera dupa moartea tatalui ei....Intalnirea dintre Kelly si Flicka este una deosebita, si se creeaza o adevarata legatura intre cele doua suflete. Flicka continua sa fie o invingatoare, asa cum a fost antrenata, si Kelly are nevoie de un suflet cald, de un prieten....pentru a arata ca este o invingatoare.
Si acel prieten este Flicka.
Doua filme frumoase, tare dragi mie, mai ales ca mi-a amintit de copilarie, de Black Beauty....si tare mi-ar placea sa existe si Flicka 3..si Flicka 4 si etc.
miercuri, 20 iunie 2012
rain man
Charlie ajunge sa-si iubeasca si inteleaga fratele pe care in urma cu o saptamana nici nu stia ca il are.
Raymond este un autist care a trait aproape toata viata lui intr-o institutie specializata.
Cand tatal lor moare, Charlie afla ca acesta i-a lasat masina prin testament, iar toti banii i-a lasat unei institutii. Furios, merge la institutia respectiva sa afle despre ce este vorba. Aici descopera ca are un frate, pe care il rapeste pentru ca averea sa intre in posesia lui, ca tutore al lui Raymond.
Timp de o saptamana cei doi se descopera unul pe altul, ajung sa se cunoasca si sa se inteleaga, si se creeaza o adevarata legatura intre ei.
Doar sunt frati de sange, indiferent de bariere, de problemele de viata care stau intre ei!
Rain man, cel care ii canta lui Charlie atunci cand era mic, este de fapt Raymond. Doar ca Charlie, atunci, nu putea pronunta Raymond....Iar acum, Charlie, il invata pe Rain man sa si danseze....
Dupa o saptamana petrecuta impreuna, vine infatisarea de la tribunal, unde Raymond este intrebat daca vrea sa se intoarca la institutie sau sa ramana sa locuiasca cu fratele sau, Charlie. Raymond raspunde "da" la ambele intrebari, acest fapt insemnand ca nu este capabil sa decida pentru el.
Raymond este capabil sa rezolve operatii matematice complexe, sa numere cartile de joc din 6 pachete odata si sa retina tot ceea ce citeste; dar nu este capabil sa ia o decizie.
Charlie intelege acest lucru, si pentru ca in tot acest timp a realizat ca nu banii sunt importanti, ci conexiunea dintre el si fratele lui, il lasa pe acesta sa se intoarca la institutia specializata si ii promite ca il va vizita peste 2 saptamani, si apoi din nou, si din nou, la fiecare doua saptamani.
luni, 18 iunie 2012
My future boyfriend
O comedie romatica care iti atinge sufletul. Pe mine m-a dus cu gandul la filmul "Kate and Leopold" si la un suflet bland. Asadar, Laura, daca esti pe frecventa, sa cauti sa vezi acest film!! Sunt sigura ca iti va placea.
Pax 427 este un om de stiinta din secolul 32. Intr-o zi descopera un roman de dragoste din zilele noastre, il citeste si este de-a dreptul fascinat. Totusi, Pax nu intelege anumite notiuni, cum ar fi dragostea. De aceea, isi doreste sa calatoreasca in timp, sa o cunoasca pe scriitoare si sa ii puna cateva intrebari, ca de exemplu "ce este dragostea?".
Ajuns in secolul 21, Pax primeste raspunsul la intrebare, simtind chiar in pieptul sau ce este dragostea.
Daca pe tine te-ar intreba maine cineva "ce este dragostea?..ce ai raspunde??
Pax 427 este un om de stiinta din secolul 32. Intr-o zi descopera un roman de dragoste din zilele noastre, il citeste si este de-a dreptul fascinat. Totusi, Pax nu intelege anumite notiuni, cum ar fi dragostea. De aceea, isi doreste sa calatoreasca in timp, sa o cunoasca pe scriitoare si sa ii puna cateva intrebari, ca de exemplu "ce este dragostea?".
Ajuns in secolul 21, Pax primeste raspunsul la intrebare, simtind chiar in pieptul sau ce este dragostea.
Daca pe tine te-ar intreba maine cineva "ce este dragostea?..ce ai raspunde??
Expecting a miracle
Relatia lui Pete si Donna este tensionata, si aproape ca se destrama. Donna isi doreste foarte mult un copil, dar nu reuseste deloc sa ramana insarcinata, iar Pete s-a saturat de atatea tratamente scumpe de fertilitate.
Pentru a incerca sa salveze relatia, pleaca impreuna intr-un concediu de relaxare - destinatia Mexic.
Pe drum, au probleme cu masina si poposesc in cel mai apropiat sat, unde satenii tocmai se pregatesc de fiesta anuala. Dommatina este un satuc linistit, si foarte prietenos....
Pepillo, fratele mai mic al lui Juan - mecanicul auto - are un rol important in fiesta.
Traditia spune ca Sf Iuda Tadeus a vindecat in mod miraculos un infirm.
Pepillo este copilul care va zbura si se va vindeca de handicapul pe care il are cu piciorul. Cel putin asa spera baietelul. In urma unui incendiu, Pepi a ramas cu un defect la picior si o durere continua ingrozitoare.
Pete si Donna nu au vazut niciodata un miracol si nu cred in miracole.
Cu toate acestea, Pete, fiind inginer in constructii, ajuta la construirea dispozitivului pentru zbor.
Pete si Donna isi regasesc puterea, daruirea, credinta si iubirea printre locuitorii blanzi din Dommatina..si miracolul nu intarzie sa apara.
Pentru a incerca sa salveze relatia, pleaca impreuna intr-un concediu de relaxare - destinatia Mexic.
Pe drum, au probleme cu masina si poposesc in cel mai apropiat sat, unde satenii tocmai se pregatesc de fiesta anuala. Dommatina este un satuc linistit, si foarte prietenos....
Pepillo, fratele mai mic al lui Juan - mecanicul auto - are un rol important in fiesta.
Traditia spune ca Sf Iuda Tadeus a vindecat in mod miraculos un infirm.
Pepillo este copilul care va zbura si se va vindeca de handicapul pe care il are cu piciorul. Cel putin asa spera baietelul. In urma unui incendiu, Pepi a ramas cu un defect la picior si o durere continua ingrozitoare.
Pete si Donna nu au vazut niciodata un miracol si nu cred in miracole.
Cu toate acestea, Pete, fiind inginer in constructii, ajuta la construirea dispozitivului pentru zbor.
Pete si Donna isi regasesc puterea, daruirea, credinta si iubirea printre locuitorii blanzi din Dommatina..si miracolul nu intarzie sa apara.
vineri, 8 iunie 2012
Oleanna
John este un profesor propus pentru titularizare de catre Comisia de Evaluare. Totodata, se bucura si de o viata implinita in familie: are un baiat si impreuna cu sotia doreste sa cumpere o casa aproape de institutia de invatamant in care el preda.
Studenta Carol este pe cale de a pica examenul.
Pe John il poate costa cariera si chiar viata de familie? Ce este de facut?
Dupa o lunga discutie despre diverse intre Carol si John, in biroul acestuia, Carol il acuza de hartuire sexuala, si depune un raport in acest sens la Comisie. Ii interpreteaza gesturile si vorbele, "a atins-o: i-a pus mana pe umar (in semn de consolare)", "a spus ca o place", il face sexist, rasist...etc.
Studenta nu vrea sa-i faca rau, nu cauta razbunare, vrea doar sa fie respectata de profesor pentru ceea ce este. Pentru ca ea, ca si alti studenti, are probleme diverse de viata, si a muncit mult ca sa ajunga sa studieze acolo, si profesorul ar trebui sa ii trateze cum se cuvine si sa-i ajute sa inteleaga materia.
Studentii trebuie ascultati, intelesi, respectati si ajutati de catre profesori..si vice-versa.
Piesa o puteti vedea la UNATC, productia Master an II-Arta Actorului, in cadrul Galei Absolventilor 2012 ce va avea loc in perioada 8 -17 iunie 2012.
Studenta Carol este pe cale de a pica examenul.
Pe John il poate costa cariera si chiar viata de familie? Ce este de facut?
Dupa o lunga discutie despre diverse intre Carol si John, in biroul acestuia, Carol il acuza de hartuire sexuala, si depune un raport in acest sens la Comisie. Ii interpreteaza gesturile si vorbele, "a atins-o: i-a pus mana pe umar (in semn de consolare)", "a spus ca o place", il face sexist, rasist...etc.
Studenta nu vrea sa-i faca rau, nu cauta razbunare, vrea doar sa fie respectata de profesor pentru ceea ce este. Pentru ca ea, ca si alti studenti, are probleme diverse de viata, si a muncit mult ca sa ajunga sa studieze acolo, si profesorul ar trebui sa ii trateze cum se cuvine si sa-i ajute sa inteleaga materia.
Studentii trebuie ascultati, intelesi, respectati si ajutati de catre profesori..si vice-versa.
Piesa o puteti vedea la UNATC, productia Master an II-Arta Actorului, in cadrul Galei Absolventilor 2012 ce va avea loc in perioada 8 -17 iunie 2012.
joi, 7 iunie 2012
Big Miracle
Adam - un reporter de stiri - este intr-un orasel din Alaska pentru un reportaj. Aici descopera doua balene gri, si puiul mic si fragil al acestora, prinse in gheata.
Rachael, voluntar Greenpeace si fosta prietena a lui Adam, vine in ajutorul balenelor. Nu are prea mult timp la dispozitie, dar Rachael este ambitioasa si reuseste sa mobilizeze lumea pentru salvarea balenelor.
Presa, militari, agenti guvernamentali, un mare afacerist petrolier, tribul local care mananca balene, si chiar spargatorul de gheata rusesc.
Un film frumos si emotionant.. merita vazut!!
luni, 4 iunie 2012
k-pax
Universul se dilata, iar imediat se contracta...pentru a se dilata iarasi. Repetand ciclul la nesfarsit..Ceea ce nu stii e cand se dilata iarasi. Ar putea fi chiar acum. Orice greseli ai comite acum, ele iti vor afecta urmatorul pas. Toate greselile pe care le faci iti vor afecta urmatorii pasi, iarasi si iarasi, pentru totdeauna. Sfatul meu este sa cantaresti bine clipa, pentru ca aceasta clipa este singurul lucru pe care il ai.
K-Pax este o planeta. Dar nu, nu este vorba despre un film cu extraterestri.
Prot este un barbat care sustine ca vine de pe K-Pax, si ca intr-o anumita zi se va intoarce acasa, pe planeta lui. Pe Pamant, planeta noastra, lumina este mult mai puternica si Port poarta mereu ochelari de soare.
Intr-o zi Prot este ridicat de politie si ajunge intr-un spital de boli mintale. Aici Dr Powell incearca sa obtina adevarul despre el.
"O bula de sapun este rotunda pentru ca e cea mai eficienta foma de conservare a energiei."
"Toti oamenii au capacitatea de autovindecare."
K-Pax este o planeta. Dar nu, nu este vorba despre un film cu extraterestri.
Prot este un barbat care sustine ca vine de pe K-Pax, si ca intr-o anumita zi se va intoarce acasa, pe planeta lui. Pe Pamant, planeta noastra, lumina este mult mai puternica si Port poarta mereu ochelari de soare.
Intr-o zi Prot este ridicat de politie si ajunge intr-un spital de boli mintale. Aici Dr Powell incearca sa obtina adevarul despre el.
"O bula de sapun este rotunda pentru ca e cea mai eficienta foma de conservare a energiei."
"Toti oamenii au capacitatea de autovindecare."
Ardealul
de Nicolae Balcescu
Participant activ si conducator al Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca, istoric si scriitor, Nicolae Balcescu a ramas in literatura prin lucrarea sa "Romanii supt Mihai Voievod Viteazul", publicata postum in 1878 de Alexandru Odobescu. Scrisa departe de patrie, in timpul exilului in Italia, cartea este o lucrare stiintifica si un poem eroic in care se oglindeste un moment eroic din istoria neamului romanesc. Cartea a avut menirea de a trezi constiinta de neam a poporului si de a insufla romanilor increderea in idealul sfant al unitatii nationale.
Opera istorica a fost proiectata in sase capitole, intitulate "Carti", dar a ramas neterminata pentru ca boala a curmat viata istoricului.
Fragmentul "Ardealul" face parte din cartea a -IV-a, intitulata "Unitatea Nationala". El este introducerea cartii si nu poarta titlu. Fragmentul cuprinde doua structuri compozitionale: in prima parte Balcescu fixeaza asezarea geografica a zonei, insistand asupra frumoaselor forme de relief, iar in partea a-II-a se ocupa de bogatiile solului si subsolului. Intentia autorului era de a dovedi ca Ardealul este pamant romanesc si face parte integranta din patria romanilor, istoricul fiind animat de un profund sentiment de mandrie nationala.
Fragmentul se deschide cu o descriere panoramica a unei tari legendare desprinsa parca din mit: "pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati se intinde o tara mandra si binecuvantata intre toate tarile semanate de Domnul pre pamant." Imaginea este de ansamblu, iar cele doua epitete "mandra" si "binecuvantata" sugereaza caracterul deosebit al tarii. Printr-o metafora, Balcescu fixeaza locul Ardealului in Europa, "un maret si intins palat, cap de opera de arhitectura unde sunt adunate toate frumusetile naturale ale Europei". Observam ca autorul este asezat undeva in exteriorul tabloului si folosind gradatia descendenta desface imaginea de ansamblu in partile componente.
Prin metafora "un brau de munti" si prin comparatia "precum zidul o cetate" autorul sugereaza frumusetea si maretia tinutului care este strajuit "de doua piramide mari"(metafora) acoperite "de o vecinica deadema de ninsoare"(metafora). Cei doi munti care stau de straja tarii sunt comparati si personificati devenind personaje de legenda "ca doi uriasi stau la ambele capete ale tarii catand unul in fata altuia". Muntii sunt acoperiti cu paduri stufoase (epitet) in care "ursul se plimba in voie ca un domn stapanitor". Prin aceasta comparatie personificatoare se realizeaza o imagine motorie care ajuta la dinamizarea tabloului.
Atentia autorului se opreste apoi asupra dealurilor "inalte si frumoase" (epitet), care sunt comparate cu "niste valuri proptitoare". Printr-un dublu epitet metaforic si printr-o personificare se face trecerea fireasca spre celelalte forme de relief "merete pedestraluri inverzite, care varsa urmele lor de zapada peste vai si peste lunci."
Campiile, care amintesc de cele "de la portile Romei", sunt "arse si varuite" - dublu epitet cromatic sugerand succesiunea anotimpurilor. Peste aceste campii este stapan bivolul care dormiteaza alene - imagine statica in antiteza cu cea notorie referitoare la urs.
Prima parte a fragmentului se incheie cu o concluzie "miazanoapte si miazazi traiesc intr-acest tinut alaturi una de alta si armonizand impreuna."
In partea a doua Balcescu aduce alte dovezi referitoare la frumusetile nebanuite ale Ardealului. Folosind enumeratia, epitetul si personificarea autorul realizeaza un tablou variat in care isi gaseste locul epitetul cromatic "stanci prapastioase, munti uriasi a caror varfuri mangaie norii, paduri intunecoase, lunci inverzite, livezi mirositoare, campii inflorite..".
Folosind un epitet motoriu si un gerunziu verbal asociat cu un epitet auditiv, Balcescu realizeaza o imagine impresionanta "paraie repezi care mugind groaznic se pravalesc in cataracte". Frumusetea salbatica si diversitatea tinutului sunt prezentate indirect si prin antiteza, plac vederii si o spaimanteaza totodata.
Depa ce s-a ocupat de bogatiile solului, autorul trece la cele ale subsolului prin intermediul raurilor mari cu nume armonioase. Folosind enumeratia, Balcescu sugereaza bogatia soluluiromanesc, incheind cu o hiperbola "metalul cel mai imbelsugat din toate, aurul, pe care il vezi stralucind pana si in noroiul drumurilor".
Fragmentul se incheie printr-o concluzie din acre aflam numele tarii in care "fagii isi inalta trufas capul lor spre cer" (epitet personificator), iar "calul si calaretul se afunda intr-o mare de grau si de porumb"(metafora hiperbolica). Aceasta tara este Ardealul.
Observam ca Balcescu nu pomeneste nimic despre locuitorii regiunii, dar se subintelege ca cei ce traiesc intr-o tara mandra si binecuvantata de Domnul pre pamant "trebuie sa fie niste alesi ai soartei, niste oameni deosebiti".
Fragmentul "Ardealul" reprezinta o descriere deoarece autorul realizeaza un tablou dupa natura folosind ca unic mod de expunere descrierea. Fragmentul are caracter subiectiv, pentru ca Balcescu retine amanuntele si aspectele care l-au impresionat si care sustin ideea unitatii nationale, regiunea fiind leaganul ramanismului.
Realizand o descriere in proza istoricul isi transmite direct sentimentele de admiratie fata de spatiul evocat, care la el capata dimensiuni mitice. Autorul foloseste un numar mare de figuri de stil, urmarind realizarea unor imagini vizuale, auditive, olfactive si motorii.
"Romanii supt Mihai Voievod Viteazul" este un imens discurs, un mesaj adresat de Balcescu urmasilor, un testament politic si uman, o emotionanta pledoarie pentru libertate si unitate, pentru spirit de sacrificiu si iubire de patrie.
Participant activ si conducator al Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca, istoric si scriitor, Nicolae Balcescu a ramas in literatura prin lucrarea sa "Romanii supt Mihai Voievod Viteazul", publicata postum in 1878 de Alexandru Odobescu. Scrisa departe de patrie, in timpul exilului in Italia, cartea este o lucrare stiintifica si un poem eroic in care se oglindeste un moment eroic din istoria neamului romanesc. Cartea a avut menirea de a trezi constiinta de neam a poporului si de a insufla romanilor increderea in idealul sfant al unitatii nationale.
Opera istorica a fost proiectata in sase capitole, intitulate "Carti", dar a ramas neterminata pentru ca boala a curmat viata istoricului.
Fragmentul "Ardealul" face parte din cartea a -IV-a, intitulata "Unitatea Nationala". El este introducerea cartii si nu poarta titlu. Fragmentul cuprinde doua structuri compozitionale: in prima parte Balcescu fixeaza asezarea geografica a zonei, insistand asupra frumoaselor forme de relief, iar in partea a-II-a se ocupa de bogatiile solului si subsolului. Intentia autorului era de a dovedi ca Ardealul este pamant romanesc si face parte integranta din patria romanilor, istoricul fiind animat de un profund sentiment de mandrie nationala.
Fragmentul se deschide cu o descriere panoramica a unei tari legendare desprinsa parca din mit: "pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati se intinde o tara mandra si binecuvantata intre toate tarile semanate de Domnul pre pamant." Imaginea este de ansamblu, iar cele doua epitete "mandra" si "binecuvantata" sugereaza caracterul deosebit al tarii. Printr-o metafora, Balcescu fixeaza locul Ardealului in Europa, "un maret si intins palat, cap de opera de arhitectura unde sunt adunate toate frumusetile naturale ale Europei". Observam ca autorul este asezat undeva in exteriorul tabloului si folosind gradatia descendenta desface imaginea de ansamblu in partile componente.
Prin metafora "un brau de munti" si prin comparatia "precum zidul o cetate" autorul sugereaza frumusetea si maretia tinutului care este strajuit "de doua piramide mari"(metafora) acoperite "de o vecinica deadema de ninsoare"(metafora). Cei doi munti care stau de straja tarii sunt comparati si personificati devenind personaje de legenda "ca doi uriasi stau la ambele capete ale tarii catand unul in fata altuia". Muntii sunt acoperiti cu paduri stufoase (epitet) in care "ursul se plimba in voie ca un domn stapanitor". Prin aceasta comparatie personificatoare se realizeaza o imagine motorie care ajuta la dinamizarea tabloului.
Atentia autorului se opreste apoi asupra dealurilor "inalte si frumoase" (epitet), care sunt comparate cu "niste valuri proptitoare". Printr-un dublu epitet metaforic si printr-o personificare se face trecerea fireasca spre celelalte forme de relief "merete pedestraluri inverzite, care varsa urmele lor de zapada peste vai si peste lunci."
Campiile, care amintesc de cele "de la portile Romei", sunt "arse si varuite" - dublu epitet cromatic sugerand succesiunea anotimpurilor. Peste aceste campii este stapan bivolul care dormiteaza alene - imagine statica in antiteza cu cea notorie referitoare la urs.
Prima parte a fragmentului se incheie cu o concluzie "miazanoapte si miazazi traiesc intr-acest tinut alaturi una de alta si armonizand impreuna."
In partea a doua Balcescu aduce alte dovezi referitoare la frumusetile nebanuite ale Ardealului. Folosind enumeratia, epitetul si personificarea autorul realizeaza un tablou variat in care isi gaseste locul epitetul cromatic "stanci prapastioase, munti uriasi a caror varfuri mangaie norii, paduri intunecoase, lunci inverzite, livezi mirositoare, campii inflorite..".
Folosind un epitet motoriu si un gerunziu verbal asociat cu un epitet auditiv, Balcescu realizeaza o imagine impresionanta "paraie repezi care mugind groaznic se pravalesc in cataracte". Frumusetea salbatica si diversitatea tinutului sunt prezentate indirect si prin antiteza, plac vederii si o spaimanteaza totodata.
Depa ce s-a ocupat de bogatiile solului, autorul trece la cele ale subsolului prin intermediul raurilor mari cu nume armonioase. Folosind enumeratia, Balcescu sugereaza bogatia soluluiromanesc, incheind cu o hiperbola "metalul cel mai imbelsugat din toate, aurul, pe care il vezi stralucind pana si in noroiul drumurilor".
Fragmentul se incheie printr-o concluzie din acre aflam numele tarii in care "fagii isi inalta trufas capul lor spre cer" (epitet personificator), iar "calul si calaretul se afunda intr-o mare de grau si de porumb"(metafora hiperbolica). Aceasta tara este Ardealul.
Observam ca Balcescu nu pomeneste nimic despre locuitorii regiunii, dar se subintelege ca cei ce traiesc intr-o tara mandra si binecuvantata de Domnul pre pamant "trebuie sa fie niste alesi ai soartei, niste oameni deosebiti".
Fragmentul "Ardealul" reprezinta o descriere deoarece autorul realizeaza un tablou dupa natura folosind ca unic mod de expunere descrierea. Fragmentul are caracter subiectiv, pentru ca Balcescu retine amanuntele si aspectele care l-au impresionat si care sustin ideea unitatii nationale, regiunea fiind leaganul ramanismului.
Realizand o descriere in proza istoricul isi transmite direct sentimentele de admiratie fata de spatiul evocat, care la el capata dimensiuni mitice. Autorul foloseste un numar mare de figuri de stil, urmarind realizarea unor imagini vizuale, auditive, olfactive si motorii.
"Romanii supt Mihai Voievod Viteazul" este un imens discurs, un mesaj adresat de Balcescu urmasilor, un testament politic si uman, o emotionanta pledoarie pentru libertate si unitate, pentru spirit de sacrificiu si iubire de patrie.
Limba noastra
de Alexe Mateevici
Alexe Mateevici este "un poet basarabean din Buceag, care ar fi fost un mare poet daca traia" (George Calinescu). A trait intre anii 1888-1917 si a murit la Marasesti in timpul Primului Razboi Mondial.
Poezia "Limba noastra" este o oda inchinata tarii, cu elemente de elegie, pentru ca poetul era trist deoarece provincia sa natala, Basarabia, era rupta din trupul patriei stramosesti.
Titlul poeziei evidentiaza intentia autorului de a defini limba romana, cu care se identifica, ea fiind a noastra, a tuturor. Titlul este semnificativ si simbolic, pentru ca limba este un semn al unitatiide neam, ea facand legatura intre romanii de pretutindeni.
Din punct de vedere compozitional poezia are 12 strofe structurate in doua parti:
partea I - primele 8 strofe, o enumerare de termeni simbolici cu rol de definitie a limbii romane
partea II - ultimele 4 strofe, constituie indemnul adresat generatiilor viitoare pentru pastrarea si imbogatirea graiului stramosesc.
Limba noastra-i o comara
In adancuri infundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
Limba este mostenirea cea mai de pret lasata de stramosi. Ea reprezinta, prin vechime, o bogatie nepretuita, deoarece este simbolul unitatii nationale.
Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Ideea de vitalitate si energie a limbii. Limba este expresia aspiratiilor poporului, si ea face posibila renasterea nationala prin redesteptarea constiintei de neam.
Limba noastra-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.
Limba, prin muzicalitatea ei, insoteste poporul in clipele de bucurie si in cele de restriste. Poetul vorbeste indirect in aceasta strofa despre frumusetea cantecului popular.
Limba noastra-i graiul painii,
Cand de vant se misca vara,
In rostirea ei batranii
Cu sudori sfintit-au tara.
Limba s-a nascut in procesul muncii, si si-a pastrat puritatea in lumea satului.
Limba noastra-i frunza verde
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Poetul vorbeste despre comuniunea dintre om si natura ca element specific al spiritualitatii romanesti.
Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate,
Te-nfiori adanc si tremuri.
Motivul limbii ca document al existentei si ca tezaur al trecutului se imbina cu motivul trecutului zbuciumat dar maret, care e o pilda pentru prezent si viitor.
Limba noastra ii aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spuie-n hram si acasa
Vesnicele adevaruri.
Limba ofera posibilitatea pastrarii si transmiterii adevarurilor religioase, caci religia a fost dintotdeauna una din caile de perpetuare a fiintei noastre nationale.
Limba noastra-i limba sfanta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plang si care o canta
Pe la vatra lor taranii.
Poetul accentueaza ideea de sacralitate, de valoare suprema a limbii care face posibila "grairea cu Dumnezeu" prin rugaciunile celor multi.
Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.
Reprezinta un indemn pentru pastrarea si ocrotirea graiului romanesc. Poetul condamna neglijenta manifestata fata de limba.
Strangeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Si-ti avea in revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Reprezinta un indemn pentru cultivarea, imbogatirea si diversificarea limbii nationale.
Nu veti plange-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cat ii de darnic
Graiul tarii noastre draga.
Exprima increderea in viitorul poporului si al limbii vorbite de acesta.
Rasari-va o comoara
In adancuri infundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
Poetul repeta prima strofa, dand poeziei o constructie circulara, accentuand ideea ca limba este in permanenta vie. In comparatie cu prima strofa, Alexe Mateevici inlocuieste sintagmja "limba noastra" su inversiunea verbala "rasari-va".
Datorita muzicalitatii sale interioare si tonalitatii de doina, poezia a fost transformata in imn de stat al Republicii Moldova, fiind echivalentul de peste Prut pentru "Desteapta-te romane".
Vasile Alecsandri spunea: "Limba este tezaurul cel mai de pret pe care il mostenesc copiii de la parinti, depozitul cel mai sacru lasat de generatiile trecute."
Alexe Mateevici este "un poet basarabean din Buceag, care ar fi fost un mare poet daca traia" (George Calinescu). A trait intre anii 1888-1917 si a murit la Marasesti in timpul Primului Razboi Mondial.
Poezia "Limba noastra" este o oda inchinata tarii, cu elemente de elegie, pentru ca poetul era trist deoarece provincia sa natala, Basarabia, era rupta din trupul patriei stramosesti.
Titlul poeziei evidentiaza intentia autorului de a defini limba romana, cu care se identifica, ea fiind a noastra, a tuturor. Titlul este semnificativ si simbolic, pentru ca limba este un semn al unitatiide neam, ea facand legatura intre romanii de pretutindeni.
Din punct de vedere compozitional poezia are 12 strofe structurate in doua parti:
partea I - primele 8 strofe, o enumerare de termeni simbolici cu rol de definitie a limbii romane
partea II - ultimele 4 strofe, constituie indemnul adresat generatiilor viitoare pentru pastrarea si imbogatirea graiului stramosesc.
Limba noastra-i o comara
In adancuri infundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
Limba este mostenirea cea mai de pret lasata de stramosi. Ea reprezinta, prin vechime, o bogatie nepretuita, deoarece este simbolul unitatii nationale.
Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Ideea de vitalitate si energie a limbii. Limba este expresia aspiratiilor poporului, si ea face posibila renasterea nationala prin redesteptarea constiintei de neam.
Limba noastra-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.
Limba, prin muzicalitatea ei, insoteste poporul in clipele de bucurie si in cele de restriste. Poetul vorbeste indirect in aceasta strofa despre frumusetea cantecului popular.
Limba noastra-i graiul painii,
Cand de vant se misca vara,
In rostirea ei batranii
Cu sudori sfintit-au tara.
Limba s-a nascut in procesul muncii, si si-a pastrat puritatea in lumea satului.
Limba noastra-i frunza verde
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Poetul vorbeste despre comuniunea dintre om si natura ca element specific al spiritualitatii romanesti.
Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate,
Te-nfiori adanc si tremuri.
Motivul limbii ca document al existentei si ca tezaur al trecutului se imbina cu motivul trecutului zbuciumat dar maret, care e o pilda pentru prezent si viitor.
Limba noastra ii aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spuie-n hram si acasa
Vesnicele adevaruri.
Limba ofera posibilitatea pastrarii si transmiterii adevarurilor religioase, caci religia a fost dintotdeauna una din caile de perpetuare a fiintei noastre nationale.
Limba noastra-i limba sfanta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plang si care o canta
Pe la vatra lor taranii.
Poetul accentueaza ideea de sacralitate, de valoare suprema a limbii care face posibila "grairea cu Dumnezeu" prin rugaciunile celor multi.
Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.
Reprezinta un indemn pentru pastrarea si ocrotirea graiului romanesc. Poetul condamna neglijenta manifestata fata de limba.
Strangeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Si-ti avea in revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Reprezinta un indemn pentru cultivarea, imbogatirea si diversificarea limbii nationale.
Nu veti plange-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cat ii de darnic
Graiul tarii noastre draga.
Exprima increderea in viitorul poporului si al limbii vorbite de acesta.
Rasari-va o comoara
In adancuri infundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
Poetul repeta prima strofa, dand poeziei o constructie circulara, accentuand ideea ca limba este in permanenta vie. In comparatie cu prima strofa, Alexe Mateevici inlocuieste sintagmja "limba noastra" su inversiunea verbala "rasari-va".
Datorita muzicalitatii sale interioare si tonalitatii de doina, poezia a fost transformata in imn de stat al Republicii Moldova, fiind echivalentul de peste Prut pentru "Desteapta-te romane".
Vasile Alecsandri spunea: "Limba este tezaurul cel mai de pret pe care il mostenesc copiii de la parinti, depozitul cel mai sacru lasat de generatiile trecute."
duminică, 3 iunie 2012
Fior de amor in Bucuresti
cu Teatrul Masca in Parcul Herastrau, in cea de-a doua zi a Festivalului de Statui Vivante
Abonați-vă la:
Postări (Atom)