sotron

Astazi am fost in Herastrau.
M-am intalnit cu Bogdan, si cum mergeam noi asa incet pe Aleea Vioarei am vazut desenat pe asfalt un sotron. Cam micut el asa, si putin in panta, dar a fost chiar fun; pentru ca ne-am adus aminte de copilarie, si am luat frumos o pietricica si am jucat sotronul. Si a fost 8 la 6, si m-a batut Bogdan. :((Insa cum a spus si el nu a fost fair-play, pentru ca nu aveam echipament adecvat(sport). E putin mai greu sa sari sotronul in fusta si pe tocuri. Dar sunt mandra ca am putut iesi din monotonia Bucurestiului, si nu mai conta ca lumea care trecea pe langa noi se uita ciudat, radea sau barfea. Conta doar ca noi ne simteam bine.
Nu?
Astept comment, Bogdane!

Nu este frumos sa poti pleca de la serviciu si sa poti uita de job si de restul problemelor si sa redevii copil? Sa stii sa te distrezi folosind lucrurile din jurul tau(ex:parcul, sotronul, pietricica), fparadoxal totusi fara a-ti pasa de ceea ce este in jurul tau(copii care rad de tine, lume mirata etc)
Este cea mai buna lectie din viata unui om: sa stii sa iti vezi doar de tine, fara a te uita in jur si a te gandii la reactiile celor din jurul tau! Asta faceam cu totii cand eram copii. Cu timpul am inceput sa gandim fiecare particica a vietii noastre, sa punem in balanta fiecare lucru pe care il facem sau vrem sa-l facem, si sa ne gandim la parerea celor din jurul nostru daca facem un anumit lucru.
Haideti sa nu ne mai pese de ceea ce cred cei din jurul nostru si sa facem ceea ce vrem, fara regrete. Sa traim momentul, fara a ne face planuri pentru viitor, si fara a ne gandi numai la consecintele negative ale unui lucru.
Sa fim noi, si cel mai important sa fim umani, sa fim dulci, SA FIM COPII!