cip

Primul meu calculator a fost un Cip. Imi amintesc si astazi de el cu atata placere. Il conectam la un TV sport, micut, aveam patru casete cu jocuri, si ma jucam pe el ore intregi. Erau zile cand ma jucam la dublu cu varul meu; si era atat de frumos. As vrea sa intorc timpurile acelea.. sa ne mai jucam si astazi asa in voie, fara griji. Nici nu mi-a trecut atunci prin minte ca se vor inventa 3 dimensiuni, calculatoarele touch screen si consolele wii. Astazi citesc ultimele stiri pe PC, cu ajutorul internetului; vad filme 3D in cinematografe si joc tenis pe consola. Dar imi e dor de acele vremuri cand internetul nu-mi rezolva tema la mate, cand mergeam in biblioteca 2 ore pentru a face cercetare la proiectul de stiinte, cand ma intalneam cu fetele la un suc si comentam ultima carte citita. Cat de utila este acum tehnologia, nu mai exista comunicarea dintre oameni. Imi placea mult sa ma joc pe cip-ul meu; dar ieseam si in fata blocului cu copiii si ma jucam. Astazi..copiii ies in fata blocului doar ca sa se laude cu ultimul telefon achizitionat sau cea mai noua tableta primita.

In scoala generala aveam un walkman si ascultam caseta preferata in drum spre scoala sau spre ora de meditatii. Era placut sa te relaxezi asa, sa canti de drum si sa ajungi vesel la ore.
Pentru cei ce nu stiu ce este un walkman, gasiti aici informatii pretioase.
Mi-ar placea sa vad acum un pusti pe strada cu walkman-ul prins de cureaua de la blugi, cu castile mari puse pe urechi, si ascultand o caseta audio cu muzica anilor '80-'90. Sa fie acolo in lumea lui, sa traiasca muzica si sa nu stie ce inseamna stresul zilelor noastre. Hi hi cred ca ar fi considerat o ciudatenie, ar fi probabil "saltat" si cercetat de paramedici si oameni de stiinta. Imi imaginez un nou film "Hibernatus" cu Louis de Funes.
Nu m-am gandit nicio clipa atunci, la 10-14 ani cand eram cu castile pe urechi, ca peste doar cativa ani pot avea muzica la radio in masina mea, sau muzica pe telefon.
Primul meu telefon a fost un Nokia 3310. Imi placeau atat de mult emoticon-urile pe care le puteam trimite in mesaje; si nu-mi puteam imagina ca astazi voi avea telefon cu camera video, si pot edita imaginile si le pot trimite ca mms sau email.
Astazi am tot un telefon mobil Nokia, un Nokia cu GPS, cu camera foto de 5 Mpix, ceas cu alarma, radio si casti. E 3 in 1: telefon, camera foto si walkman.
E adevarat, cu un telefon nu poti face poze atat de reusite cum poti face cu un aparat foto digital, insa telefonul il ai permanent cu tine, aparatul foto nu il iei in fiecare zi in geanta.

Eram clasa a VIII-a si profesoara de limba si literatura romana ne-a invatat sa inregistram comentariile literare, si sa le ascultam seara, ca pe o poveste. Si astfel le invatam mai usor. Pe atunci aveam un radio-casetofon, si dupa ce am inregistrat primele 2 comentarii mi s-a stricat. Am umblat eu la el, si cred ca mai rau l-am stricat atunci; butonasul de 'on' mergea doar daca bagam un surub in lateral, ca sa il tina sa nu sara; si radio se auzea doar daca dadeam play la casetofon. Insa de inregistrat nu mai puteam.
Aveau bunicii mei o combina audio; tocmai ce aparusera combinele pe piata si ei au achizitionat-o; si o pastrau bine - ca zestre pentru nepoate. Inca o mai pastreaza. Imaginati-va!! Ce sa fac eu cu ea in viitorul apropiat?? Ha ha.
Le-am cerut-o atunci imprumut, cat sa inregistrez si eu comentariile literare; si nu au vrut sa o desigileze sa ma lase sa o folosesc. E inca sigilata!! E cineva care vrea sa o cumpere ca antichitate, ca piesa de muzeu?? Caci alta utilitate nu vad sa mai fie pentru ea; din pacate.

Astazi, intr-un singur obiect micut, un PC/laptop, avem toate: si jocurile, si muzica buna, si fotografiile. Si site-uri de socializare, si filme online. Fiecare aparat electronic a avut farmecul lui, utilitatea lui; la timpul lui. Noi am crescut, tehnologia s-a dezvoltat si astazi avem alte necesitati si noi aparate care sa faca fata cerintelor noastre.

Articolul este scris pentru etapa 21 a concursului SuperBlog 2012.