Pe baza textelor lui Ion Pribeagu, Maia Morgenstern a regizat un spectacol de teatru deloc mic, de-a dreptul grandios si al dracului de frumos.
Mic si-al dracu este un spectacol al Teatrului Evreiesc de Stat, spectacol pe care l-am vazut in Sala Mica a Teatrului National.
In distributie avem o mare actrita si un talentat balerin: Maia Morgenstern si Valentin Rosca
Scenografia: Maia Morgenstern, Valentin Rosca
Regia: Maia Morgenstern
Actrita si balerinul interpreteaza acelasi personaj Ion Pribeagu, scriitor evreu de origine romana, autorul volumului "Mic si al dracului. Antologia unui rege al umorului."
Texte jucause, haioase si obraznice ataca moravurile umane. Maia Morgenstern recita absolut divin, iar gesturile fara cuvinte ale lui Valentin Rosca incanta publicul. Muzica bine aleasa, coregrafie bine gandita si un spectacol plin de energie si umor.
Mic si-al dracu este un cumul de poeme, dansuri si cantece, un must see al teatrului romanesc.
Mic si-al dracu este un spectacol care te inveseleste si nu doar pentru moment, vei pleca incarcat de energie si voie buna cat pentru o saptamana intreaga. Nu trebuie ratata aceasta ''vitamina teatrala''.
Cred ca as revedea la nesfarsit acest spectacol, daca as putea. Da energie, aduce bucurie, deschide mintea si cel mai important nu ingrasa, cum fac de obicei vitaminele.
*
Sami, funcţionar de bancã
Şi cu creştere aleasã
A fost invitat la Natan
Şi nevastã-sa, la masã
Tânăr, c-o înfăţişare
Ce te bagã în răcori,
N-a venit cu mâna goală,
Ci cu un buchet de flori.
Doamna, foarte încântată,
Dup’un an de măritiş,
A servit coniac, salatã
Şi apoi ghefilte fiş.
Sami a mâncat cu poftă,
Şi c-un sentiment firesc,
A-ntrebat-o pe Şoşana:
- Doamnã, pot sã îndrăznesc?
- Vai de mine, Domnu’ Sami –
Zise ea, înviorată –
Ca la dumneata acasă.
…Şi i-a dat înc-o bucată.
A urmat fripturi, kighel,
Vin de la Ierusalaim,
Şi-ntr-o caldă atmosferă,
Au ciocnit cu toţi “lehaim!”.
Cum petrecerea se-ntinse,
Natan l-a rugat, apoi:
- Ce să te mai duci acasă,
E departe, dormi la noi!
Tocmai când erau mai veseli,
A venit un amploiat,
Şi pe Natan, de urgenţă,
La direcţie, l-a chemat.
- Nu-i nimic, mă-ntorc îndată
Maximum o oră-două.
Voi, mai staţi, fiindcă în casă
Nici nu ninge, nici nu plouă.
Şi-a plecat, şi vremea trece,
Când nici n-ai băgat de seamă,
Îmbrăcând întreg oraşul
Într-o magică năframă.
După ce-au vorbit de toate,
Într-o ambianţă dulce,
I s-a năzărit Şoşanei
C-ar fi timpul să se culce.
I-a făcut, în grabă, patul
Pe sapaua de atlas,
A făcut “lampa mai mică”
Şi sub glass-wand s-a retras.
Prin lumina roz, discretă,
Care dincolo apare,
Sami vede-o siluetă
Scumpã şi turburătoare.
A-nceput sã se dezbrace,
A pus rochia de-o parte,
Ce frumoasă-i în desso-uri,
Numai glass-wandu-i desparte.
Când alături c-o femeie
Şi bărbat-su e plecat,
Fără vrere-ţi trec prin minte,
Numai gânduri de păcat.
Ş-a mai scos şi cămăşuţa,
Rămânând ca o statuie
Capodoperã celebrã,
Cum în lume alta nu e.
Pãrul, despletit pe umeri,
Sânii ca ai Sulamitei,
Chiar de-ai fi mai sfânt ca Papa,
Nu poţi rezista ispitei.
Sami, năucit de farmec,
Şi c-un sentiment firesc,
A-ntrebat, discret, prin glass-wand:
- Doamnã, pot sã îndrăznesc?
- Vai de mine, Domnu’ Sami –
A răspuns ea, ştrengăreşte –
Ca la dumneata acasă!
Îndrăzneşte!
Şi, deodată, Domnul Sami,
Din sapa s-a smuls, furiş
Şi şi-a luat înc-o bucată
Din bufet, ghefilte fiş.
(Indrazneste - Ion Pribeagu)
sursa foto: pagina de facebook a Teatrului Evreiesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu